eşti casa mea în care mă înfăşor

 

(Sursa foto: internet)

dintr-o anume zi, pe care cred că până şi Dumnezeu a numărat-o
pe degete,
tu, eşti lumina mea, pe care o port în suflet fereastră către lumi
nebănuite
tu, eşti singura mare în care îmi doresc să mă arunc fără să vreau să fiu salvată
decât de privirea ta dimineaţa, de privirea ta seara, de privirea ta
tuturor zilelor mele
atât de calde de tine încât din mine nu mai vor să plece păsările surâsului, niciunde
tu, eşti aerul pe care inima mea îl respiră când păşeşti înăuntrul ei adiere ca nici o alta
atât de blândă, încât în mine nu mai sunt decât plutiri ce mă duc
mereu ţie
tu, dintr-o anume zi, pe care cred că până şi Dumnezeu a numărat-o pe degete,
eşti casa mea în care mă înfăşor ca într-o rugăciune...mâinile tale,
mie, rozar
pentru totdeauna!