tăcerea asta iubite,
are gustul unei pâcle amare şi sărate
nu ştiu cum să o tai,
nu ştiu cum să o frâng,
nu ştiu cum să o trec
să ajung la tine
întinde-mi mâna iubite
sau mai bine, întinde-mi sufletul
am să îl prind şi n-am să-l mai las
să cadă
doar rupe tăcerea,
frânge-o pe buzele inimii
şi rosteşte-mă odată, dragul meu
am să te aud oriunde voi fi!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu