Eu stau la un capăt de clipă,
iar tu la celălat capăt adormit în braţele mele
cu braţele mele te învălui asemeni unei iedere
ce-mi înconjoară de jur împrejur sufletul,
tâmplele albe şi tinere de dragoste
înflorind între cuvinte şoaptele nerostite încă.
Te arunci şi revii din marea de cuvinte
aducându-mi buchete de iasomie,
în timp ce buzele tale mă iubesc în tăcere
mângâindu-mi privirea cu adâncul ochilor tăi calzi
în care uneori aruncându-mă...mi-e teamă să mă găsesc.
Sunt goală între tine şi mine
doar conturul umbrei se întinde asemeni unui fir de fum
încercuind tăcerea dintre iubirea noastră căruntă
şi legându-ne îmbrăţişarea în mijlocul sărutului,
iar tu dormi în braţele mele, cu braţele mele te învălui
asemeni unei iedere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu