24 septembrie 2014

teamă

(Sursa foto: internet)

"A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta."

azi, a început ziua ca oricare alta. o zi de toamnă ruginie
cu miresme de tine. aceleași. nu te voi uita nici în o mie de ani
să te uit, e ca și cum aș încerca să mă uit pe mine cu totul
afară, se aude foșnetul frunzelor. vântul le de la miazănoapte, iubite
pe mine, mă răscolește dorul de tine, iar toamna asta
m-a găsit goală, de parcă din mine s-au smuls toate frunzele,
au căzut toate petalele și au plecat toate păsările călătoare
mă simt...a nimănui. sunt desuflețită și înjumătățită. nu pot respira corect.
te inspir și te expir și sper ca undeva departe, să îți văd silueta apropiindu-se
și dintr-o dată este atât de frig. atât de frig iubite!
de parcă toate iernile s-au adăpostit în mine. și toate clipele fără tine.
nimic nu mă va mai încălzi. am să trăiesc mereu viscolindu-mă cu gânduri
despre ce ar fi putut fi. tu taci! între noi, se crapă pământul și mă înghite,
iar mie, dintr-o dată, mi se face teamă. de viață. de viața asta fără tine
de unde, într-o zi, voi lăsa și ultima suflare să-mi plece către țările sufletului tău
unde? unde sunt iubite? unde? dacă voi căuta în zadar și voi bântui la nesfârșit aceste eternități ca și cum nu aș mai găsi lumina???
nu vreau să se întunece cu tine! în mine încă, din când în când, se mai aude
bătând o inimă cu tine...


(teamă, Ramona-Sandrina)

Niciun comentariu: