Acum...acum poți stinge și luna cu adevărat!

Te voi iubi toată viața! Te iubesc așa cum ești. Cu bune și rele. Defectele tale nu au fost defecte. Te-au evidențiat față de alte persoane. Au scos la iveală frumusețea sufletului tău. Ești perfectul meu. Mereu vei fi, doar că revenim la început...la faza cu Radu: "Ai fost mereu liber să pleci încă de pe vremea când erai liber să nu vii.", iar faptul că eu te iubesc...nu te privește pe tine! Acum...acum poți stinge și luna cu adevărat! - Ramona-Sandrina

câte gloanțe poate încasa un om într-o viață Doamne?

(Sursa foto: internet)

câte gloanțe poate încasa un om într-o viață Doamne?
câte trec prin noi și câte rămân să ne sângereze?
de ce ne ucid oamenii care odată ne erau îmbrățișare?
dacă nu ne-au iubit, nu e nici un păcat! toți suntem oameni!
dar de ce ne ucid și după ce își iau promisiunile și pleacă?
Doamne, de ce nu ne naști direct oameni cu inimi???
câte gloanțe poate încasa un om într-o viață Doamne?
și de ce nu avem veste de protecție ca în filme?
să nu doară, să nu murim, dar mai ales să nu ne rămână
adânc, adânc în inimă???

Ce face durerea dintr-un om care scrie?

(Sursa foto: internet)

Ce face durerea dintr-un om care scrie? Dă naștere unei cărți de succes între coperțile căreia sângerează un suflet la scenă deschisă! - Ramona-Sandrina

mărțișor

(Sursa foto: internet)

mă voi semna direct pe inimă iubite
voi scrie acolo toate spusele și nespusele ție
voi sigila cu toată dragostea mea, cu viața, cu mine,
apoi, am să ți-o așez sămânță de "Nu mă uita"
în suflet. mărțișor vieții tale. în piept.
și voi aștepta să răsară!

(mărțișor, Ramona-Sandrina)

taina

 (Sursa foto: internet)

vă rog, nu faceți gălăgie
nu vreau să îmi treziți sufletul
e bine așa, când doarme departe
de sunetele unui alt suflet care se aude
atât de adânc în mine
încă
vă rog, intrați încet
ca o umbră deoarece eu vreau
să mă retrag înlăuntrul meu
să înțeleg tot ce am fost și nu am fost
o taină uitată mult prea devreme

(taina, Ramona-Sandrina)

Căt de ușor este să ucizi suflete...

(Sursa foto: internet)

Doamne, cât de ușor este să ucizi visele, sufletul și speranțele unui om! Și cât de la îndemână! Îi înșurubezi în inimă un cuvânt greu ca un pumnal și pleci, de parcă omul ăla nu ar avea suflet, trăiri, sânge. Mai bine m-ai fi ucis!!! Ar fi durut mai puțin!

apus

(Sursa foto: internet)

de când mă știu, am avut încredere oarbă în oameni,
în promisiuni și iubire. mai ales în iubire!
mă îndrăgosteam subit de orice floare, gâză, adiere de vânt, bătrân sau copil
de orice vorbă caldă, pe care o luam cum era. nu o despicam în patru,
în opt, în zece, în cuvinte ce ar fi putut fi. era așa! așa cum era rostită!
îmi era drag orice om care se așeza lângă mine sau sufletul meu. preț de o clipă,
de mai multe clipe, luni, ani. niciunul însă, pentru o viață!
nu am arătat niciodată cu degetul pe nimeni. mai ales când iubea.
mă bucuram de dragostea tuturor. o luam ca pe a mea și mă emoționam.
iubeam zborul, păsările, pisicile, câinii, pâinea caldă, focul în sobă
dar mai ales, iubeam ferestrele. aveau pervaz unde îmi așezam seara, sufletul
când mai rămâneam de vorbă cu Dumnezeu și cu mine.
vorbeam des noi doi. eu și EL. foarte des.

de când mă știu, am avut încredere oarbă în oameni,
în promisiuni și iubire. mai ales în iubire!

nu am fost perfectă. nici sfântă. da de unde! în fiecare zi mai deschideam
câte un păcat cu inima sau cu fapta, cu vorba sau cu gândul
și uneori chiar mă luam cu toți sfinții de guler
dintre toți și în toate, doar bunica și bunicul m-au iubit până la capăt
fără să se lepede de mine și de dragostea mea ca de o cămașă ruptă, murdară și veche
mă îmbrăcau peste sufletul lor în fiecare zi, clipă, ca de sărbătoare
și mă închinau iubindu-mă până în măduva sufletului

apoi, ai apărut tu. știai toate acestea despre mine mai bine ca pe o poezie
m-am dăruit ție cu încrederea oarbă a unui suflet de copil.
nu ți-am cerut zilele, nopțile, lista cu femei, viața. nu ți-am cerut nici măcar iubirea.
am socotit să ți-o dau doar pe a mea. până când eternitatea ne va despărți.
nu te-am mințit, nu ți-am ascuns. mi-am permis doar să cred uneori
că există iubire și viață și în afara ta. nu există. m-am lămurit. demult.
mi-ai dat doar un nume. te-am iubit fie și numai pentru atât. era sfânt pentru mine.
cel mai sfânt. pentru că erai tu în el cu toate visele, trăirile, cuvintele și sufletul tău.
mi-am dorit doar să rămâi. să rămâi în preajma mea. să îmi pot culca bătrânețile cuvintelor
pe umărul tău. să visez cu tine că viața trece mai ușor. să povestim despre cum ne-am cunoscut.
cum ne-am iubit. cum o facem încă. și când ar fi fost, mi-ar fi plăcut
să îmi îngrop toate cuvintele alături de tăcerea noastră cea mai adâncă. și să murim îmbrățișați
în cea mai mare iubire. a noastră. dar ai plecat! să trăiești fără mine.
să mă lași netrăită cu tine. în colțul meu de lume pe care nu ți l-ai dorit.

în clipa în care tu ai ales, ai stins toate luminile pentru mine. nu mai e fir de lumină în lume,
în oameni, în sentimente. nu mai am încredere oarbă în nimeni și nimic.
nu mai am încredere în iubire. mai ales în iubire!

de azi, mi-am închis sufletul cu o mie de zăvoare. să nu îl mai ajungă  fericirea. nici zâmbetul.
nici seninul. nici o dragoste! că unde tu nu ești, nimic nu mai poate fi!
mi-ai fost apă vie și apă moartă, zâmbet, bucurie, tremur, speranța că mâine chiar poate veni
frumos, că inima chiar poate fi fericită. că poate fi  întreagă și iubită până la ultima bătaie.
ce copil naiv, dragostea asta a mea! și eu.

îmi trag peste umeri cea mai adâncă noapte. și moarte. omul tot învață, tot învață să moară
până ce moare o dată de-a binelea. și nimeni! nimeni nu îl mai poate naște. nici reînvia!
inspir întunericul până în vene. nici urmă de lumină în sângele meu.
în carne mi-a crescut doar o Biserică. să nu uit totuși de Dumnezeu.
îmi permit însă să opresc clopotele sub gene. le strâng să se fărâmițeze
nu vreau să mai ridice rugăciuni la cer. ele au murit toate cu tine. sunt îngropate
în pământul acestei iubiri. că este încă. și va fi. până ce eternitatea mă va lua.
de despărțit, ne-ai despărțit tu. că așa a vrut soarele tău de bărbat!
după care eu încă mă tot mă răsucesc! iar și iar! ca într-o rană! mereu sângerândă de azi.
mă stinge! auzi? ia soarele ăla cu tine, lumina, fericirea și viața, iar pe mine lasă-mă să apun
într-o așteptare fără de sfârșit în care am să mă gândesc mereu, mereu
la tine!!!

(apus, Ramona-Sandrina) ♥~♥

~~~

De azi, nu ai să mai vezi nici un surâs, nici urmă de fericire ca să înțelegi cu adevărat care este singura mea suferință! Poate așa, vei înțelege și care îmi este unica fericire!

între noi doi

(Sursa foto: internet)

între noi doi, nu se mai întâmplă nimic
deoarece, ai îngropat iubirea în inima unei vieți,
iar ea a aruncat-o corbilor

eu nu o găsesc,
dar stau așa, așteptând să răsară din pieptul tău de bărbat
steluțe. îți amintești cum le-am pus acolo
când ne-am văzut prima oară?

părea că se mai pot întâmpla întâmplări
cu noi
și o viață de trăit împreună
între noi doi, am plantat gânduri bune, speranță
și o dragoste mare, mare
ca nici o alta
poate, poate, va crește!

(Ramona-Sandrina, între noi doi)

gânduri III

asemeni unui cântec te-ai prelins în sufleul meu. te aud în sânge. în inimă. în suflet, nu...e la tine. departe. nu mai știu nimic de el de când ai plecat. un cântec de adormit visele. inima. durerea. tu, cântecul meu! tu, iubitul meu...

(gânduri III - Ramona-Sandrina)



Primit cu drag a fost...dăruit cu drag este... ! Vă doresc o noapte înstelată și liniștită...

gânduri

(Sursa foto: internet)

Îmi trimit spre tine gândurile
Sufletul
Întinde mâna
Și tâmpla

(gânduri - Ramona-Sandrina ♥~♥)

gânduri I

(Sursa foto: internet)

Mi-am aşezat tîmpla peste inima ta. Şi tac. Ţi-ai aşezat inima peste tăcerile mele. Şi taci. Atît a mai rămas iubite între noi. Tăcere.

(gânduri I - Ramona-Sandrina ♥~♥)

gânduri II

(Sursa foto: internet)

sunt o carte deschisă în care mor îngerii îngropați în cuvinte. eu? tot mai goală de mine. sufletul meu e departe. m-am ucis cu tine plecând. plâng. poate lacrimile mă vor împietri.

(gânduri II - Ramona-Sandrina) ♥~♥

și încă o viață fără tine

și încă o zi ploioasă
fără tine
și încă o toamnă rece
fără tine
și încă multe vise ucise
fără tine
și încă un dor prelung
fără tine
și încă o clipă și alta și alta
fără tine

și încă o viață
fără tine

la ce bun speranța asta iubite?
nu durerea ne rănește,
nu dorul,
speranța

de ce oi mai fi sperând când știu
că nu vei veni niciodată
să ne împlinești?

degeaba cuvintele și sufletul cald
dacă viața asta deja ne taie
de singurătate rece precum gheața!!!

și încă o zi ploioasă
fără tine
și încă o clipă și alta și alta
fără tine

și încă o viață
fără tine

(și încă o viață fără tine, Ramona-Sandrina)

Muzică și necuvinte... ♥~♥

Muzică și necuvinte... ♥~♥

Câtă tăcere...

Cât de tare se aud toate zgomotele lumii în mine și câtă tăcere mă inundă când mi se rupe sufletul de dorul tău!!! ♥ ~ ♥ - Ramona-Sandrina :'(

nici nu plâng

cum ni se mai rup aripile Doamne
de parcă am fi fluturi țintuiți în noi
și în cei pe care îi iubim

iubite..
iubite?
iubiteeeeee!
sufletul tău mi-e insectar mie
și vezi? nici nu plâng când îmi
dau jos aripile cu noi

(nici nu plâng, Ramona-Sandrina)

♥~♥

♥~♥...nothing...nobody...

teamă

(Sursa foto: internet)

"A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta."

azi, a început ziua ca oricare alta. o zi de toamnă ruginie
cu miresme de tine. aceleași. nu te voi uita nici în o mie de ani
să te uit, e ca și cum aș încerca să mă uit pe mine cu totul
afară, se aude foșnetul frunzelor. vântul le de la miazănoapte, iubite
pe mine, mă răscolește dorul de tine, iar toamna asta
m-a găsit goală, de parcă din mine s-au smuls toate frunzele,
au căzut toate petalele și au plecat toate păsările călătoare
mă simt...a nimănui. sunt desuflețită și înjumătățită. nu pot respira corect.
te inspir și te expir și sper ca undeva departe, să îți văd silueta apropiindu-se
și dintr-o dată este atât de frig. atât de frig iubite!
de parcă toate iernile s-au adăpostit în mine. și toate clipele fără tine.
nimic nu mă va mai încălzi. am să trăiesc mereu viscolindu-mă cu gânduri
despre ce ar fi putut fi. tu taci! între noi, se crapă pământul și mă înghite,
iar mie, dintr-o dată, mi se face teamă. de viață. de viața asta fără tine
de unde, într-o zi, voi lăsa și ultima suflare să-mi plece către țările sufletului tău
unde? unde sunt iubite? unde? dacă voi căuta în zadar și voi bântui la nesfârșit aceste eternități ca și cum nu aș mai găsi lumina???
nu vreau să se întunece cu tine! în mine încă, din când în când, se mai aude
bătând o inimă cu tine...


(teamă, Ramona-Sandrina)

Cutiuta cu citate

(Sursa foto: Pinterest)

Așa arată tăcerea cea mai adâncă! Te scufunzi în ea și în tine și...simți cum cum se taie cu tine și te prelingi...În urma ta nu se aude nimic! Nici în prezența ta! Nici în preajma ta! Totul e închis în tine! - Ramona-Sandrina

vroiam să îți spun

(Sursa foto: Pinterest)

vroiam să îți spun ceva în seara aia,
dar ceva din mine a murit
când rostitele tale au tăiat în suflet
până la Dumnezeu

vroiam să îți spun ceva în seara aia,
dar ceva din mine a murit
cu mine

© Copyright Ramona-Sandrina Ilie