Se afișează postările cu eticheta Lady Allia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Lady Allia. Afișați toate postările
3 mai 2015
gânduri LXX
Etichete:
ganduri x si o,
Hanul Povestilor,
Lady Allia,
odaia cu poezii,
poezii,
poezii de dragoste,
Ramona Sandrina,
suflet pereche,
Sufletel
gânduri LII
Etichete:
ganduri x si o,
ganduri xx,
Hanul Povestilor,
Lady Allia,
odaia cu poezii,
poezii,
poezii de dragoste,
Ramona Sandrina,
suflet pereche,
Sufletel
amalgamuri
mai presus de toate te iubesc,
deși eu sunt o mare în apele căreia se adună viață
uneori îmi sparg sufletul de toate stâncile gândurilor
tumultos,
alteori, îmi plimb apele pe gleznele trăirilor mele
și nasc din mine pescăruși cuminți care doar ating cerul
liniștit,
iar când mă simt tristă, mă închid în mine ca să lupt cu lumea
temerilor din tot ce sunt eu și tu. noi. să o înțeleg de ce uneori
rănește ce iubește mai mult
poate într-o zi, voi ști de ce iubirea e hrană pentru peștii mărilor,
câteodată
și voi afla de ce ne ciugulesc durerile din suflet ca și cum noi
nu am fi acolo!
mai presus de toate te iubesc...
deși eu sunt o mare în apele căreia se adună viață
uneori îmi sparg sufletul de toate stâncile gândurilor
tumultos,
alteori, îmi plimb apele pe gleznele trăirilor mele
și nasc din mine pescăruși cuminți care doar ating cerul
liniștit,
iar când mă simt tristă, mă închid în mine ca să lupt cu lumea
temerilor din tot ce sunt eu și tu. noi. să o înțeleg de ce uneori
rănește ce iubește mai mult
poate într-o zi, voi ști de ce iubirea e hrană pentru peștii mărilor,
câteodată
și voi afla de ce ne ciugulesc durerile din suflet ca și cum noi
nu am fi acolo!
mai presus de toate te iubesc...
Oare? ...
Oare de ce și atunci când iubim simțim să nu fim întregi acolo? Întreb și eu, așa...în timp ce trag o dimineață mai altfel peste umeri și închid ochii a aer. - Ramona-Sandrina
n-ai să mori
n-ai să mori niciodată
pentru că te-am scris în sânge, în gânduri, în suflet
și peste tot îți port semnătura: tu
mi-am făcut din tine un cod genetic
pentru că te-am scris în sânge, în gânduri, în suflet
și peste tot îți port semnătura: tu
mi-am făcut din tine un cod genetic
27 aprilie 2015
Acum...acum poți stinge și luna cu adevărat!
Te voi iubi toată viața! Te iubesc așa cum ești. Cu bune și rele. Defectele tale nu au fost defecte. Te-au evidențiat față de alte persoane. Au scos la iveală frumusețea sufletului tău. Ești perfectul meu. Mereu vei fi, doar că revenim la început...la faza cu Radu: "Ai fost mereu liber să pleci încă de pe vremea când erai liber să nu vii.", iar faptul că eu te iubesc...nu te privește pe tine! Acum...acum poți stinge și luna cu adevărat! - Ramona-Sandrina
Te iubesc dincolo de mine, Sorin Cerin
"Ne-am întâlnit la margine de Destin,
Unde ploua cu singuratate,
Eram atât de mult adevar unul de altul,
Încât nici oceanul privirilor noastre
Nu putea fi mai singur si trist decât noi.
Si atunci am înteles,
Ca ne-am nascut din dorul de a muri împreuna,
Mai vii cu fiecare zâmbet ce ne unea mâinile,
Încatusate în speranta,
De a fi una si aceeasi clipa,
A Nemuririi,
Fiindca pana si ingerii nostri
Se iubesc,
In paradisul de dincolo de noi... - Sorin Cerin"
atât cât poate fi ea, eternitatea
Nu am pretins niciodată că ştiu totul despre iubire. Din contră aş
spune. Sunt omul care ştie cel mai puţin despre ea. Dar cred în ea. Şi
cred în faptul că ea ne schimbă din clipa în care ne-a atins. Eu, sunt
doar femeia care iubeşte. Aşa cum ştie. Aşa cum îi cântă inima. Şi nu mă
tem de cuvinte. Nu mă tem să vin aici...goală de mine în faţa voastră
şi să spun: "Iubesc!". De ce m-aş teme? De ce ar trebui să tac? Nu am
furat nimic. Doar simt! Simt... Simt că sunt vie! Simt că trăiesc!
Simt cum inima mi-e cuprinsă de milioane de emoţii şi bate frumos.
Uneori o ia razna ca o nebună. Alteori stă mică, mică...doar într-o
bătaie. Atunci îi e dor. Şi, o ia razna din nou. Zboară! Iubirea crede.
Nu se îndoieşte. Poate totuşi, uneori se ţine într-o zvâcnire de teamă.
Teama că poate totul e un vis. Dar tot ea inima ştie. Ştie că dacă e
iubire, nu e vis! E zbor. E căldură. E un cuib în care locuiesc două
suflete. Din clipa aceea, nimic nu mai va fi la fel. Două suflete, vor
merge mână-n mână şi se vor uni într-o bătaie de inimă pentru
totdeauna...atât cât poate fi ea, eternitatea!
(atât cât poate fi ea, eternitatea - Ramona-Sandrina)
Mereu ţi-am scris...
Mereu ți-am scris. Nici nu știam de existența ta când ți-am scris prima scrisoare. Am rupt-o din sufletul meu și am pecetluit-o cu cele mai adânci gânduri și speranțe ale mele. Mereu ți-am scris. Până în clipa în care te-am găsit și încă sunt mirată că poți exista așa. Habar nu am cum a făcut Dumnezeirea, dar ești decupat exact după visele mele. După inima mea. Te potrivești perfect acolo. Acum, că știu că exiști, îți voi scrie în continuare. Toată viața mea. Ca să mă eliberez încet de tine. Sau de mine. Nu pot duce în mine atâta iubire. Și atunci, ca să nu mor, o scriu. De acum, cred că voi scrie de fapt pentru mine. Să nu te uit. Să mi te impregnez pe suflet. Să te iau cu mine peste tot ca să nu mă pierd. Să ne reîndrăgostim mereu unul de altul! Mereu îți voi scrie. Doar astfel vei putea fi al meu etern. Doar așa, iubirea mea nu va fi în zadar și se va scrie pe stele!
Iubesc viaţa! La nebunie!
Iubesc viaţa! La nebunie! Am acceptat ani de zile să trăiesc după diverse reguli. Rău. Omul trebuie să îţi traseze propriile reguli pentru că el este singurul care îşi cunoaşte viaţa, inima, pasiunile, visele, limitele. Şi uneori nici el. De aceea, de multe ori viaţa este un notes unde scriem, ştergem, rescriem, trasăm. Viaţa nu e un drum drept. Nici pavat. Este o multitudine de căi, de alei, de poteci pe care ni le facem noi singuri pentru a ajunge la...lumină! Cel mai frumos este când reuşim să lăsăm nişte marcaje în viaţă. Nişte felinare. De la un timp, încalc regulile. Multe. Am învăţat că viaţa ne aparţine, greşelile la fel. Fiecare o trăieşte pe a lui, deci nu ar trebui să o judece sau să vrea să o trăiască şi pe a altuia. Toţi ne asumăm viaţa de când venim pe lume! Nu toţi avem curajul să o şi trăim cum vrem. Eu însă am ales să trăiesc în sfârşit. Poate nu cel mai frumos. Nici cel mai corect. Dar am ales să îmi las inima să traseze limitele unde mintea va face restul aşa cum va şti mai bine. Voi păşi pe vârfuri însă. Să nu alung păpădiile de pe alte suflete!
ce faci cu mine?
iar acum, să dăm poveștile deoparte,
să ne scuturăm de trecut, de praf, de noi goi
și să vorbim despre viață,
despre iubire,
despre cum e să zbori
ce faci cu mine iubire de îmi umpli viața de atâta viață?
9 aprilie 2015
după chipul şi asemănarea ta,
Dumnezeu m-a făcut după chipul şi asemănarea Sa,
dar m-a dăruit lumii după chipul şi asemănarea ta
de aceea ne potrivim noi atât de bine la suflet
încât nu mai ştiu în care suflet mă scald,
dar bănuiesc că în al tău, deoarece în al meu
nu am fost atât de liniştită şi fericită
nu îmi venea la fel de bine
câteodată mă strângea, alteori nici nu îl simţeam
ce bine e în sufletul tău! înveleşte-mă în tine...
promit să fiu copilul, femeia şi iubita ta
fără de sfârşit!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

















