Câteva imagini, filmuleţe, impresii de la lansare

Pe data de 31 Octombrie ar fi trebuit să mă trezesc, să merg în bucătărie să îmi pregătesc cafeaua...să ies pe terasă să ascult cintezele şi piţigoii care încă mai ciripesc, să mă joc cu Augusta prin curte, să scriu câte ceva dacă aveam inspiraţie şi...să visez cu ochii deschişi la multe, multe vise încă nevisate sau încă nepermise.

Totuşi, pe data de 31 Octombrie, m-am trezit la mama în casă în Adjud, mi-am savurat cafeaua cu mare emoţii, m-am bucurat de telefonul dat de Crenguţa, draga mea care a venit tocmai din Bucureşti pentru a-mi fi alături..., m-am bucurat de familie, de Augusta mea, m-am pregătit şi cu paşi tremurători şi puţin împiedicaţi de vântul care bătea destul de puternic m-am îndreptat către Biblioteca Municipală din Adjud.

În drum, lângă parc mă aştepta un om deosebit mie, o persoană pe care am îndrăgit-o de la prima "răsuflare şi clipire" pe net..., o fiinţă firavă, gingaşă şi plină de frumuseţe despre care pot afirma cu siguranţă, cu emoţie şi foarte multă fericire că îmi este mai mult decât o prietenă..., îmi este o prietenă bună, o persoană alături de care îmi doresc să îmbătrânesc frumos şi să ne povestim câte în lună şi în stele alături de copiii noştri. Pe 31 Octombrie am văzut-o pentru prima oară pe Crenguţa mea :) şi îi mulţumesc!

După ce ne-am îmbrăţişat cu emoţie şi fericire, am pornit amândouă către Bibliotecă, iar când am intrat am avut marea surpriză să găsim acolo un loc deosebit de frumos, de bine structurat şi pus la punct...un loc de lectură pentru copii, plin de cărţi, de jucării, dotat cu un computer, cu băncuţeşi măsuţe pentru cei mici, cu desene pictate şi desenate de ei, alături de care se afla o doamnă plină de zâmbet, de strălucire, de bună dispoziţie. Am reţinut vocea ei calmă şi caldă...

După ce am urcat, lângă biroul Domnei Directoare Tatiana Valea, ne aştepta Profesorul şi Scriitorul Ion Croitoru nume deja cunoscut şi apreciat în rândul poeţilor români, prin epigramele sale deosebite, pline de substrat şi consistenţă, care mi-a spus de cum m-a văzut că "mă aştepta cu nerăbdare şi emoţie şi că sunt exact aşa cum m-a închipuit dânsul...gingaşă şi plină de duioşie, o persoană care emană frumuseţe interioară prin toţi porii"...

Îi mulţumesc pentru spargerea gheţii într-un mod atât de neaşteptat şi de frumos!

Domnul Ion Croitoru mi-a făcut deosebita plăcere şi bucurie să împărtăşească şi celor prezenţi şi mie, bucuria de a se afla acolo şi de a putea să mă cunoască personal, fericirea de a putea să spună ceva despre "farul meu..." şi despre Scarlet, persona care stătea pe scaun plină de emoţie şi aproape fără răsuflare.

Îi mulţumesc că nu a uitat să mă încurajeze, să îmi ţină mâna şi să îmi dea aripi..., îi mulţumesc pentru că nu a uitat să mă strige aşa...Scarlet :), pentru că într-un fel sau altul o astfel de femeie am fost nevoită să fiu şi să îmi fiu în viaţă. Îi mulţumesc pentru candoare, duioşie şi încredere!

Alături de noi s-a aflat şi un suflet cald, plin de seninătate, Poetul Ionel Marin, scriitor pe care criticii îl denumesc "poet al luminii" şi, aş spune eu pe bună dreptate, deoarece poemele sale sunt pline de strălucire interioară. Domnia sa a venit la lansare pentru a lăsa câteva impresii, gânduri şi sentimente cu referire la cartea de debut "Farul de la capătul tuturor lumilor mele" şi îi mulţumesc încă o dată şi pe această cale pentru cuvintele expuse cu atâta frumuseţe şi naturaleţe.

Bineînţeles că nu voi uita că acolo undeva, printre oamenii din sală s-a aflat şi Scriitorul Gheorghe Stroia, o persoană deosebit de deschisă, de senină, plină de zâmbet şi încurajare. Dânsul a vorbit deosebit de frumos despre cei prezenţi, despre unii care nu au putut ajunge acolo, despre poezie, literatură şi dragoste.

A punctat foarte frumos faptul că iubirea şi dăruirea sunt sentimentele esenţiale nouă ca oameni şi nouă ca şi fiinţe sociale, care muncim şi trăim alături de alţi oameni!

Despre Doamna Tatiana Valea aş putea scrie zeci de pagini şi mi s-ar părea că scriu foarte puţin. Dânsa este cu adevărat sufletul bibliotecii. Are grijă de acest loc ca şi de propriul copil. Biblioteca are săli de lectură, săli pentru expoziţii, are dotării excepţionale, iar mai mult de atât este întrupată de oameni deosebit de bine pregătiţi, de plini de zâmbet, de căldură şi dăruire. La biblioteca din Adjud mereu are loc un eveniment, o expoziţie, concursuri literare pentru cei mici, pentru adolescenţi, dar şi pentru cei mari. Eu cred că această bibliotecă şi această Doamnă a Cărţilor merită toată susţinerea şi respectul noastru!

Augusta a fost şi ea acolo....glasul ei, ochişorii curioşi şi plini de curiozitate şi strălucire m-au ajutat să trec repede peste emoţii, să zâmbesc şi să mă bucur pentru faptul că acest eveniment era încă o dată o binecuvântare prin fiinţa ei atât de iubită!

Acolo era şi Căpruiul meu care avea emoţii, care asculta şi care încerca să mă încurajeze aşa cum putea, care filma şi imortaliza momente importante pentru noi.

În sală se afla şi mama lui Cătălin..., mama despre care am povestit atâtea şi de atâtea ori, femeia care m-a primit de prima dată cu căldură şi dragoste şi alături de care nu am simţit niciodată că sunt o străină ci un copil iubit, ba chiar foarte iubit.

Doresc să îi mulţumesc şi Domnului Vasile Enache, de la Editura Etnous, Braşov, care m-a încurajat de la început, m-a sprijinit şi a făcut din visul meu o realitate minunată prin munca dumnealui şi a echipei de la editură.

Aş...vrea să pun multe despre fiecare prieten şi persoană aflată acolo, dar vreau doar să le mulţumesc pentru faptul că mi-au fost alături cu un zâmbet, cu o privire, cu o încurajare, cu o floare.

 Într-un astfel de moment nu cred că îşi poate închipui cineva cât de mult face să ai în faţa privirii tale un chip drag şi cunoscut... E ca şi cum ai ştii că orice s-ar întâmpla, orice ai spune sau nu ai spune, cineva va fi acolo ca să ridice degetul mare a "ok", să zâmbească, iar tu aşa vei putea continua ca şi cum nici măcar nu te-ai fi împiedicat într-o emoţie absolut normală.

Mi-au fost alături multe persoane care nu au putut veni, dar despre care ştiu cu siguranţă că dacă ar fi putu mi-ar fi fost alături. I-am scris pe o hârtie imaginară în sufletul meu şi i-am ţinut aproape. Aşa, toată lumea mi-a fost acolo, aproape, iar eu am fost încă o dată un om bogat prin oamenii frumoşi din viaţa mea!

Vă mulţumesc tuturor pentru această zi minunată!

Lansarea de carte va avea loc la Adjud, 31 Octombrie, orele 12-13, Biblioteca Municipală "Elena Lahovary"

V-am povestit cândva despre călătoria sufletului meu pe meleagurile vrâncene, despre dragostea mea la primii paşi pe aceste locuri şi de aceste locuri, de prima staţie unde am coborât şi am făcut cunoştinţă întâia oară cu aerul Moldovei, cu oamenii ei, cu străzile, cu aleile, cu parcurile, cu târgurile...şi cu o nouă viaţă.

V-am povestit despre un orăşel unde am învăţat din nou "să fac primii paşi în viaţă", în iubire, în "încrederea" în oameni, în prieteni, în dragoste..., un orăşel unde am cunoscut un soţ, o mamă, o bunică, o mătuşă care au ştiut mereu să îmi fie aproape, să îmi ia sufletul în palme şi să mă ajute să mă ridic iar şi iar.

În acest oraş despre care unii spun că nu au ce face deoarece este mult prea mic viaţa are un ritm alert, lucrurile sunt mereu în schimbare, oamenii muncesc şi sunt liniştiţi, copiii au un parc frumos unde se pot juca, au un club al lor unde îşi pot dezvolta talentele şi pot socializa, au cluburi de dans, fac karting din când în când, fac sport şi unii dintre ei ajung la performanţe deosebite, iar tinerii, mulţi tineri...mi-a şoptit Doamna Director Tatiana Valea, preferă să treacă pragul Bibliotecii Municipale "Elena Lahovary" pentru a citi, pentru a intra în lumea aceea magică a cărţilor unde fiecare putem fi ceva, cineva...un erou, o prinţesă, o mamă, un soldat...şi nimeni nu ne poate smulge aripile :).

Orăşelul despre care vă vorbesc se numeşte Adjud şi cineva mi-a spus că  "aceia care vor bea apă din Trotuş nu vor mai pleaca de aici"... Deşi am zâmbit când am auzit această vorbă...s-a dovedit a fi adevărată :) şi recunosc încă odată că acest adevăr este unul foarte fericit pentru mine.

Deşi iniţial mi-am dorit ca prima lansare să aibă loc în Focşani, se pare că surprizele se ţin lanţ şi, am deosebita plăcere să vă anunţ că lansarea cărţii "Farul de la capătul tuturor lumilor mele" va avea loc la Biblioteca Municipală Adjud, pe data de 31 Octombrie între orele 12-13.

Emoţiile vor fi şi mai mari deoarece alături de mine, va avea lansarea de carte cunoscutul scriitor de catrene, Domnul Ion Croitoru, iar în sală vor fi prezente persoanele cele mai dragi şi apropiate mie, prieteni pe care nu i-am văzut încă niciodată, prieteni pe care îi ştiu de o viaţă, cunoscuţi de care mă leagă multe întâmplări frumoase, tineri care vor să primească, iar de data aceasta eu va trebui să ştiu să dau mai departe...în aşa fel încât să nu dezamăgesc.

În sală se va afla şi o Doamnă cu un glas îngeresc pentru care biblioteca este o casă a ei unde îşi simte sufletul fericit şi liniştit, pentru care biblioteca este un copil pe care dumneaei l-a primit cu bucurie, l-a crescut, pe care îl îngrijeşte şi-l iubeşte şi pentru care îşi doreşte un viitor frumos şi deosebit. Această Doamnă se numeşte Doamna Tatiana Valea şi trebuie să recunosc că a trecut ceva vreme de când eu nu am mai simţit atât de multă gingăşie şi seninătate în sufletul şi vocea unui om. Am simţit cu adevărat că sunt binevenită şi aşteptată într-un loc unde cartea şi poezia este la ea acasă: într-o bibliotecă şi într-un suflet mare.

Îi mulţumesc pentru tot sprijinul, zâmbetul, seninul şi elanul pe care mi l-a dăruit mie, unui om pe care nu l-a întâlnit niciodată decât din carte!

În sală am înţeles că se vor afla şi câţiva reprezentanţi din presa şi televiziunea locală, dar sunt convinsă că adevăratul motiv al prezenţei lor acolo este faptul că bibliotecarii adjudeni sărbătoresc Săptămâna Bibliotecii care va avea loc între 28 octombrie-3 noiembrie, Biblioteca Municipală Adjud fiind la cea de-a 27-a ediţie.

Pe această cale, vă invit pe cei care doriţi şi puteţi, să veniţi Duminică, 31 Octombrie la Adjud pentru a-mi fi alături în acel moment atât de emoţionant şi deosebit mie. Această carte a luat naştere pentru că voi existaţi, pentru că voi mi-aţi dat puterea de a scrie, pentru că voi m-aţi făcut să găsesc în mine încrederea de a merge mai departe în lumea peniţei.

Vă mulţumesc şi vă aştept cu mare emoţie!

"Farul de la capatul tuturor lumilor mele" a aparut !!! - un vis implinit!

Deoarece am absentat destul de mult de pe Han, iar voi m-aţi aşteptat mereu la o cană de gânduri, de suflet şi bucuria de a vă avea aproape...aş dori să împart cu voi o bucăţică din lumina mea, din bucuria şi entuziasmul meu... -"Farul de la capătul tuturor lumilor mele", cartea mea de debut este acasă...

Ne-am cunoscut faţă în faţă după atâta şi atâta amar de timp şi sunt deosebit de fericită să o privesc, să o ating şi să o ţin în mână...

Nu cred că pot să exprim bucuria şi emoţia pe care am simţit-o în momentul în care am luat-o pentru prima oară în mâini.... E ... frumos :)...ca şi cum ţi-ai cunoaşte copilul :) după ce ai vorbit cu el ore, zile, luni şi chiar ani întregi...

Acest volum de poezii este dedicat unui suflet anume pe care l-am purtat în inima mea dinainte de a mă naşte şi am să îl port mereu...până a capătul lumii şi mai departe...spre infinit. El a fost singurul care mi-a atins inima în cel mai delicat, minunat şi frumos fel...Mi-a cutremurat lumile şi a rămas acolo asemeni unei aşteptări frumoase, a unei stări de fapt...Este ca şi cum dragostea mi-a intrat sub piele, în sânge, în aer, în inimă şi...acolo a rămas!

Când mi-a fost prea plin...am scris: de dor, de drag, din prea multă iubire, din prea multă tăcere, din prea multe aşteptări. Textele mele nu sunt altceva decât nişte răvaşe de iubire culese din adâncurile sufletului meu, puse într-o sticluţă şi aruncată în valurile vieţii să le ducă departe, departe...cu gândul poate într-o zi, sufletul meu pereche o va găsi şi mă va primi în inima lui !

El...a fost mereu farul de la capătul oricărui gând, oricărei emoţii, oricărei simţiri şi dintre toţi oamenii, chiar dacă nu este aici, lângă mine...el ştie şi poate să mă aducă mereu la mine, la noi, la iubirea noastră şi acasă...

Cei care îşi doresc un exemplar în bibliotecă, pot să o comande la numărul de telefon: 0763-402928, iar cartea va fi trimisă prin poştă, plata făcându-se ramburs. Preţul unei cărţi este de 20 RON+taxe poştale. Cartea mai poate fi comandată şi prin formularul de comandă aflat pe blog.

Vă mulţumesc din suflet pentru toată susţinerea şi încrederea cu care m-aţi primit mereu în inimile voastre! Rolul acestei cărţi nu este să facă tiraj mare ci să atingă sufletele care au aşteptat-o...

Vă mulţumesc, pentru aripile frumoase pe care mi le-aţi dăruit!

Îţi mulţumesc, sufletul meu, pentru că exişti...oriunde ai fi...!

Volumul de debut "farul de la capătul tuturor lumilor mele" va vedea tiparul

Datorită unei persoane foarte speciale şi dragi mie care a avut de ani de zile încredere în "căldura, frumuseţea şi puterea din sufletul cuvintelor mele"..., datorită susţinerii constante a unora dintre voi...am dat naştere motto-ului care mă reprezintă: "Cum facem imposibilul? Cu entuziasm!" şi...am trimis manuscrisul către editură. A fost acceptat, trebuie să primesc descrierea CIP de la Biblioteca Naţională...vor urma apoi alte câteva procedee şi....apoi dăm petrecerea de bun venit al cărţii!

Ceea ce mă face fericită este faptul că am prelucrat-o în totalitate...de la manuscris la copertă şi sunt foarte mândră de mine ... fără pic de modestie :D de data aceasta!

Pentru a vă face idee despre ce va fi să fie... vă prezint 
UN VIS ÎMPLINIT: 

VĂ MULŢUMESC DIN SUFLET PENTRU IMBOLDURI, SUSŢINERE ŞI ÎNCREDEREA 

PE CARE MI-AŢI ACORDAT-O MEREU

chiar şi atunci când eu nu o mai aveam!

Să -i urăm la cât mai multe astfel de evenimente lui Nea Costache!

Poate unii ştiţi, dar alţii nu...însă, printre oamenii mei frumoşi se află şi Nea Costache, o persoană deosebită, cu mare dar în ale scrisului, pentru care eu am un mare, mare respect şi drag.
Îi doresc să lanseze cât mai multe cărţi şi să ne bucure sufletele cu literatură de calitate plină de sensibilitate, realism şi frumuseţe.
Cei care doriţi o filă de viaţă în biblioteca voastră...puteţi să cumpăraţi cu încredere acest roman minunat!

"În dudu’ din spatele pătulului din fundu’ curţî’, cocoşu’ al mare, începu să cânte pe-o creacă groasă, vestind ivirea zorilor. Doda Rusanda, sări ca arsă, să uită alături, lângă ia şi văzu locu gol. Oleacă mai devreme, cu vro jumate de ceas înăinte, sîmţîsă că Nicolae al iei să sculasă şi ieşisă şi iel, ca omu’ la privata din fundu’ grădinii. ‘I pieri somnu’. Toată săptămâna, Nicolae nu fusăsă în apele lui, îl durusără picioarele, măi ales stângu’, la care fusăsă rănit pe frontu’ de est, avusăsă şi dureri de cap şi vărsături, cu ameţăli, măi mult bolisă în pat. Degeaba i-a pus ia o legătură stropită cu ţuică la cap, i-a pus şi ventuze pe şele, i-a descîntat de dureri de cap, ba l-a pus să să dea şi peste cap, că poate i-o fi căzut rânza. Az’, ar fi vrut să-i dea o telegramă fetii a mică di la Craiova, doctoriţa, să vie şi să-l ducă la vr-un spital, ceva. “Io-te că nu mai vine, n-o fi pătat ceva?” gândi ia, să sculă fuga din pat, şi ieşi afară. Trecu parleazu’ în grădină şi, la doojde paşi, lângă o tufă de făsui verde, în potecă, îl văzu pe Nicolae căzut aşa-ntr-o rână, cu oichii deschişi, aţîntiţ’ în gol, horcăind. Trăgea să moară.
- Ioanaaa, Lenuţooo, Mateeei, săriţi fraţîlor că moare Nicolae al meu!.Vîi de mine, Nicolaeee! Omu meu al drag, nu mă lăsa sîngură Nicolaeee!
Fugi repede în bucătăria iei de vară făcută de Nicolae pe primăvară, lo di pe o policioară un cribit şi doo lumânări şi fugi într-un suflet în grădină. Îl întoarsă şi ia cum putu pe Nicolae cu faţa în sus şi să aşeză lângă iel, ‘i pusă capu-n poala iei şi-i aprinsă o lumânare. ‘I pusă lumânarea în mâna dreaptă, strângându-i mâna în mâinile ei mici. I să păru că muri şi izbucni în plâns, jelindu-să cu glas tare. Nicolae deschisă oichii, ‘i aţinti în oichii ei şi vru să zîcă ceva. Doda Rusanda, muiere bătrână,’i murisă mulţi oameni în mânile ei, tăcu să-l lase să moară liniştit, să nu-l mai întoarcă moartea. Nicolae măi horcăi odată, hîrîind din piept şi să dusă. Faţa lui, chinuită de chinurile morţii se lumină. Pe poartă intrară patru vecini şi să-ndreptară în fugă spre grădină, unde, doda Rusanda să jelea cu voce subţîre şi tremurîndă, cu Nicolae mort, cu capu-n poala iei, cu mâna strânsă pe lumânarea aprinsă, ţînută de mână ei, iar cu ailaltă, mîngîindu-l pe fruntea acum descreţîtă de riduri.

[...........]

 Coasa lu’ Nicolae şuiera în fînu’ înalt ce s-aduna poloage in urma lui. Soarele, acum, de amiază, dogorăşte cu putere. “ Ar fi nevoie de-o ploiţă, altfel să usucă totu’ “, gîndi Nicolae. Sîmte cămaşa încinsă-n spate, de parcă ar fi lipit de-o sobă fierbinte. Să sîmte ostenit de-atîta muncă şi parcă i-ar fi şi o ţîră foame. Să trasă la umbra cireşului de care trecusă cu coasa, un cireş mare şi bătrîn şi să aşeză la umbra lui, la vro dooj de paşi în urma lui. Pusă coasa alături, rezemată de cireş şi scoasă un ştergar, il întinsă pe iarba proaspăt cosîtă, apoi scoasă o bucată mare de mămăligă, cîţ’va trandafiri di la garniţă, doo cepe mari si doi castraveţ’. Sparsă cepele cu pumnu’ şi presără o leacă de sare pe iele, curăţă castraveţî’ şi-i tăie în felii, le sără şi începu să mănînce cu poftă.
Pe locu’ vecin, patru cosaşi din satu’ vecin, trăgeau la coasă, unu-n spatele aluilalt, in diagonală. Pe unu-l cunoştea din copilărie, să scăldau împreună in lacu’ morii, Costică al Floarii. ‘I loasă la coasă nea Codin di la alălalt cap al satului, om gospodar in sat, da’ căruia-i murisă muierea lăsîndu-l cu doi copii, şi’acu avea o muuiere de-a doua.
- Îţ’ veni foame mă Nicolae?
- Îmi veni mă Costică, nu măncaţ’ cu mine?
- Nu mă, c-o să vie şi la noi masa. Termini pîn’ la chindie?
- Termin, termin. Io-te că vă veni şi vouă masa, zîce Nicolae.

Iera fata lu nea Codin, Rusanda, cu frate-su . Fata purta pe cap, pe un oblanic, o baniţă coperită cu un stergar, iar copilu’, o paporniţă grea în mînă.
- Bun lucru la dumneavoastra, le zîsă fata cosaşilor iei. Merge, merge?
- Mulţumim, domnişoară! Musai să meargă, dacă dai din mîni!
Îşi roti oichii şi văzîndu-l pe Nicolae su’ cireş mîncînd, ‘i ură şi lui, ruşind în obraji:
- Bună zîua şi poftă bună nene Nicolae! Ne primeşti şi pe noi la umbra cireşului dumitale?
- Cum să nu Rusando? Poftiţ’, ie loc destul pentru toţ’, zîsă Nicolae, sîmţînd aşa, o căldură în capu’ pieptului.

Rusanda veni în partea ailaltă a cireşului şi, ajutată de Costică ce ajunsăsă la ia măi întîi, pusă jos baniţa grea, apoi oblanicu’ rotund şi uşor turtit de greutatea baniţî’, apoi scoasă din baniţă doo peşchire inflorate, cusute astă iarnă de fată, le intinsă pe iarba cosîtă de Nicolae şi pusă, frumos aranjate , patru strănchini si patru linguri noi de lemn, cumpărate de ia din bîlci, săptamana trecută. Fără a mai scoate oalele de pămînt din baniţă, Rusanda pusă îndemînatică ciorbă in strănchini, cu cîte o bucată mare de carne de pasăre."

Aceste pasaje sunt din Cap.I şi  Cap. II...restul  vă rămâne plăcerea  să le descoperiţi singuri. Eu cred că acest roman are de toate: viaţă, bună voie, tristeţe, sensibilitate, iubire,  zile de armată,  miresme de  altădată... tot ce ar trebui să aibă o carte de succes!

 Dacă vreţi să comandaţi această carte o puteţi face prin intermediul blogului lui Nea Costache AICI !

Mai jos aveţi câteva detalii:

"Comenzile preluate prin intermediul form-ului de mai jos o sa fie confirmate telefonic (urmeaza sa va sun eu pentru a verifica autenticitatea comenzii).

Comenzile sunt onorate prin intermediul Postei Romane cu plata ramburs: la costul romanului de 25 lei se vor adauga max. 8 lei (cost de transport + ramburs). (Urmeaza sa va comunic pretul exact in urma primei expeditii :) ).

Comenzile primite din Tg-Jiu vor fi inmanate personal, evitandu-se astfel costurile suplimentare de transport.

Pot fi contactat pentru eventuale comenzi (incluzandu-le pe cele engross) si telefonic la numele: 0720.724.455 si 0762.621.662"

Mult succes Nea Costache  şi să vă fie de bun augur!!!

 

Şi, pentru că în romanul Dumneavostră este vorba de sat şi oameni...vă dăruiesc un cântec de suflet...