15 aprilie 2012

Poveste de Înviere...


Azi, a fost o zi plină. Plină de EL. Plină de tristeţe la gândul cât a pătimit pentru noi. Dar a fost o zi şi frumoasă. Pentru că, deşi a trecut prin atât de multe suferinţe, dureri şi chinuri pentru noi cei nevrednici...EL a Înviat! Astfel, în timp ce pregăteam mâncarea, am îmceput să fredonez aşa cum făcea bunica mea..."Hristos a înviat din morţi cu moartea pre moarte călcând...şi celor din morminte, viaţă dăruindu-leee!". În acest fel, a fost şi bunica alături de mine. ca şi în zilele noastre bune. Când ea frământa murmurând, iar eu p ajutam cum şi cu ce puteam...bucurându-mă de vocea şi de ochii ei. Azi, a fost cu mine mai mult decât oricând. Am fredonat, m-am bucurat de bucuria Augustei şi entuziasmul ei. De veselia ei. De nerăbdare. Pentru câteva clipe, m-am revăzut pe mine. Demult. Când nu crescusem om mare, iar această Sărbătoare nu apăsa atât de mult. Era doar bucuria ouălor roşii, a cozonacului, a bunicilor, a familiei împreună. M-am bucurat de anumite cadouri pe care le pregăteam. Pe care le aşezam. Aşa, au fost alături de mine două suflete foarte dragi şi atât de importante mie şi în viaţa mea. Sora mea Adriana şi Chris! Doi oameni care dăruiesc atât de mult doar existând..., iar eu, le mulţumesc pentru că îmi sunt atât de frumos. Azi, am pus 30 de ouă dintr-un anume cofrag la fiert :))) şi...nu s-a spart nici unul..."Prietenii ştiu de ce!" Aştept prietenii să vină şi la ciocnit...să vedem cine al cui ou duce :D! Azi, am visat toată ziua. Cum gătim noi. Cum ne sărutăm în timp ce tăiem ceapa sau verdeaţa. Cum îmi săruţi fruntea când o vezi încruntată şi obosită. Cum îţi sărut ochii. Cum, între o ciorbă şi o friptură ne facem timp să dansăm. Fără muzică. Muzica suntem noi. Tu, eşti muzica mea...Mi-aş fi dorit atât de mult să fiu ca Augusta...să mă bucur ca şi ea când am fi vopsit împreună ouăle. Când le-am fi aranjat. Nici măcar nu ştiu cum e să îţi spun privindu-te: "Hristos a Înviat, dragul meu!". Dar ştiu că a ÎNVIAT! Iar asta este o minune. Iar eu în ultima vreme încep să cred în minuni. Se spune că Iubirea şi Inima fac minuni! Poate, într-o zi vor face o minune şi pentru mine. Minunea aceea care te face să te simţi complet! Astfel, ştergând o lacrimă care probabil a spălat ce a fost, a vindecat ce este şi a a dus Lumină...mi-am spus singură "Hristos va Învia, într-o zi şi pentru noi, dragul meu!"..., iar ziua a început să curgă mult mai frumos. Atât de frumos!!! La sfârşit...era 23:40, când am terminat...Augusta a ciocnit ouşor cu mamaia. Am făcut fotografii. Am râs. Ne-am bucurat de tot. Tu m-ai luat de mână şi mi-ai şoptit că mergi la Biserică pentru Sfânta Slujbă, iar apoi vei reveni cui Paşte şi Lumină! Nu am apucat să îţi spun nimic în timp ce te-am ajutat să îţi pui haina pe umeri. Te-ai grăbit. Vroiam doar să îţi spun..."tu eşti Lumina mea...iar eu, învăţ în fiecare clipă să te iau frumos, senină şi plină de fericire, ca să pot să mă dăruiesc asemenea ţie!". O poveste frumoasă de Înviere nu? Şi sufletele şi visele au voie să învie!...

Niciun comentariu: