Călători în lumea fotografiei

Era atât de multă toamnă în mine. Şi gânduri. Mai ales gânduri. Ciuguleau din sufletul meu mereu. Pescăruşi flămânzi de ape. Ochii mei i-au învăţat să zboare. Săbii albe către lună. Şi ţipete. Ochii se închideau încet, iar ei ţâşneau afară. capul pe spate, aripile larg deschise, ţipătul strident până în inima nopţii. Nimic. Doar un alt lup întins peste ape. şi atât. În rest, pescăruşi ce învaţă să zboare în orice anotimp şi peste orice ape.

Pagini de studiu: S-Hell Marius Grozea Blue and other sounds Pardau Ciprian
Text: Lady Allia; Foto: Dungha        

Alb în Picătura de vopsea

Adună toată zăpada şi topeşte-o pe inima mea. Din ea vor creşte flori albe şi firave. Un mic soare în dimineţi reci. Voi cânta apelor. Şi cerului. Tu, te vei apleca de fiecare dată să mă culegi. Într-o zi, îmi vei zâmbi şi voi învăţa să plutesc. În altă zi, ai să mă pui la suflet. Am să ţi-l ţin în palme. Petale. Tu vei fi un miez de floare, iar eu casa ta. Vezi, iubite? Câte flori albe peste noi şi câtă minune?!

Pagini de studiu: S-Hell Marius Grozea Blue and other sounds Pardau Ciprian
Text: Lady Allia; Foto: Dungha      

Gânduri în noapte - Bileţelul al doilea

(Sursa: internet)

Azi, te-am luat de mână şi am alergat prin parc. Era plin de frunze. De toate culorile. Aşa, ca şi emoţiile nebune care dansează în noi. Un curcubeu de sentimente. Şi era cald. Atât de mult soare în ochii tăi încât am simţit nevoia să mă dezbrac de mine. De temeri. Şi am alergat liberă. Desculţă. Tu mă îmbrăcai cu zâmbetele tale. Eu cu îmbrăţişări. Tu îmi puneai în jurul umerilor şalul gurii tale. Eu mă preschimbam în rouă. Apoi, am făcut îngeraşi în frunze şi castele peste care ne aruncam precum doi copiii. Ne căutam mâinile cu înfrigurare. În jurul nostru nu exista nimeni. Trăim într-o lume intezisă oamenilor care nu cred în ea. Acolo suntem doar noi şi norii, iubite. Norii noştri sub diferite forme. Stau pe spate şi îţi arat un cal mare şi înaripat, iar tu vezi o rândunică. Eu te văd pe tine peste tot cerul meu. Tu mă aduci jos, peste fruntea ta, peste ochi, peste obraji, peste gură, peste umeri şi devin o bucată de pământ magic din care cresc fluturi ce nu mor decât odată cu noi. Azi, a fost doar o altă zi. Lângă sufletul tău. Acum, se lasă noaptea, iar eu ţi-am lăsat aceste rânduri, în locul braţelor mele. Un nou bilet care te sărută şi te iubeşte de noapte bună...iubitule...

să ştii, să fi... - Gânduri în noapte - Bileţelul întâi

(Sursa: internet)

Poate că nu am să te strig niciodată tare şi răspicat să te audă lumea... Nici nu vreau. Poate atunci nu ai mai fi. Sau ai dispărea. Cele mai frumoase sentimente locuiesc în noi. În cel mai adânc loc din suflet. Ca într-o casă unde ştim că suntem mereu liberi, fericiţi, iubiţi. Acolo mă aştepţi mereu în prag. Zâmbind. Atunci şi doar atunci eu mă simt acasă. Întreagă. Nu am nevoie să te rostesc afară când te privesc. Nu simt să mă audă lumea. E de ajuns să te chem în gând. Eşti mereu acolo. Şi nici nu trebuie să răspunzi. Ştiu că eşti. Eşti cel mai frumos "chiriaş" al inimii mele. Al vieţii mele. Iar cel mai frumos lucru ştii care e? Vii şi pleci când vrei, iar eu nu mă tem niciodată că nu te vei întoarce, iar eu nu te voi găsi aşteptându-mă. Cum spuneai..."numele aduc numai necazuri". Aşa că eu te strig doar..."iubitule". Pe litere te voi chema numai în braţele tale. Atunci când mă vei iubi cu fiecare din ele şi cu tine. Somn uşor iubitule...

mi-e dor şi ştii dacă n-ai şti
nici eu n-aş fi,
nici tu n-ai fi
nici aer şi nici cer, doar ger
atât îţi cer

să ştii,
să fii

în mijlocul tău

 (Sursa: internet)

uneori mă gândesc cum ar fi să cobor în mijlocul tău,
să mă strecor prin sărutul tău acolo, înăuntru
în lumea noastră frumoasă şi nebună de noi
unde se aud numai ecouri de suflet
să mă strecor prin pielea ta,
prin palmele tale,
ca şi când mi-aş scurge viaţa în tine,
iar tu m-ai naşte din nou
şi din nou
şi din nou
ori de câte ori îţi treci degetele prin părul meu,
peste buzele mele
odihnindu-le peste sânul meu stâng
privindu-mă unde nimeni nu m-a privit vreodată
în suflet
rază caldă şi timidă a dimineţii
uneori mă gândesc cum ar fi să ies din tine
printr-un ţipăt
în timp ce tu mi-ai şopti iubirea la ureche
până în adâncul cel mai adânc al meu