Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

Hello, Baby :). Ieri, a fost ziua ta. Nu râde. Nici un bărbat nu poate fi mai copil decât tine. Tu ești copilărosul meu. Ești ca nimeni altul. Ai putea să fii bărbatul fatal și copilul în același timp și te-aș iubi oricând, pentru orice ai fi. Pentru că ai tu un fel de a fi. Un fel care îmi intră prin privire, prin aer, prin tot ce ești și sunt...până în suflet. Mă îmbată, mă bucură, mă miră! Baby...nu trebuie să îmi mulțumești niciodată pentru nimic. Știi de ce? Tu îmi ești cea mai mare mulțumire și fericire pe care mi-a dăruit-o viața. Orice vine de la tine e zâmbet și senin. Chiar și când e amar și tristețe. Oricâtă durere ar fi, nimic nu e mai mare și mai adânc ca binecuvântarea și fericirea de a te fi cunoscut și întâlnit. Și nu va fi vreodată! Mereu am să îți scriu Suflețel! Mereu! Am să îți scriu aici, pe cer, în suflet, în viața mea, în sânge...în tot ce sunt! Când voi înceta să faca sta, mă voi anula de fapt pe mine, tot ce sunt și ce simt! Ești întâlnirea mea cea mai importantă cu mine, cu viața, cu iubirea! Ești cea mai importantă parte din mine! Nu pot și nu vreau să renunț vreodată la tine! Te iubesc! Și mă iubești! Nici nu mai are importanță restul. Cum? De ce nu? De ce da?! Totul la noi se limitează la suflet! Ne purtăm în suflet unul pe altul și nu putem să ne lăsăm plecați deloc. Nu putem să renunțăm! E ca și cum nu am mai respira! Eu te iubesc trăindu-mă și trăindu-te! Nu știu cum altfel. La mine e soare, e cald, dar miroase a dor și a tine! La tine cum este, Suflețel? Vreau doar să îți spun că te iubesc cu toți îngerii și tot sufletul meu! Chiar și când plouă cu depărtări. Uneori, mă mai doare în partea stângă. Acolo unde bați tu a viață mie, dar trece. Trece, deoarece știu că aripile tale mă țin strâns în brațe, că zâmbetul tău mă alintă și că privirea ta strălucește! Trece, deoarece știu că iubirea aceasta e cea mai mare dintre toate, iar tu ești undeva și ne veghezi! Trece, deoarece îmi ești mai mult decât îmi lipsești!

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

Bună, Baby! Nu ne-am vorbit de ceva vreme. De când te-ai lăsat tu plecat. Vorba vine. Unde să pleci? Știi foarte bine că tu ești în tot ce sunt eu, iar eu în tot ce ești tu. Ca noaptea și ziua amestecate. Ca niște culori împrăștiate peste tot de un copil. Știi, Baby? Îngerii nu pot pleca din noi. Nici noi din ei. ne stau pe umărul sufletului etern. Mi-e ciudă doar că tu nu ești înger. Nici eu. Mi-e ciudă doar că viața asta chiar ni se putea întâmpla și ai lăsat-o ratată. Dar pot trăi cu asta. Și tu. Evident, fiecare vom trăi cum știm. Ne vom linge rănile cu oamenii lângă care vom adormi, vom face dragoste și ne vom simți vinovați până în clipa în care atât de mult îi vom îmbrăca pe cei de alături în noi, încât nu vom mai ști cine sunt și ne vom ține doar noi doi în brațe. Dar noi știm. Știm că undeva la capătul acestei vieți ne vom găsi. Sau după ea. Oriunde și oricum. Pe noi ne leagă iubirea ca un cordon ombilical. Știu, știu că spun asta des, dar așa este, Baby. Eu cred că ar trebui să adormi Baby. Sunt lângă tine. Ești atât de frumos cum îți cauți locul în patul acela mare și alb. Nu vezi? Ora e demult trecută. Da, stau lângă tine și te țin de mână. Te țin, deoarece știu că și îngerii au nevoie uneori de clipele lor de liniște, iar liniștea ta sunt eu. Eu sunt locul acela din viața și sufletul tău unde tu fugi de tot, toți și toate. Nu te plouă, nu bate vântul, nu te arde soarele. Îți este doar liniște. Mereu ți-a fost și îți va fi! Vezi, Baby? Nu avem unde pleca unul de altul. Decât unde ne suntem încă dinainte de a ne naște: unul în altul. Ne aparținem, Baby! Damn! Ești ca un scai sufletesc. Unul cu care vreau să mor agățată de mine tot restul eternității! ♥~♥

(Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger))

Știi iubite, mi-am dat seama în timpul acesta în care tu stai și mă aștepți, iar eu stau și te aștept, că iubirea asta nu ține pur și simplu de tine. Sau de mine. Ea ține de Dumnezeu. Și de ea. Nu noi avem în comun această iubire, ci ea ne are pe noi. Este un cuib în care amândoi, cândva, am fost un nucleu. Ne-am divizat. Fiecare în colțul lui de lume. De viață. De femei. De bărbați. De conjuncturi. Și totuși, seara, când ne așezăm în pat...știm. Știm că oricâte am avea, lângă oricine am fi, nu suntem compleți. Vom fi toată viața o inimă înjumătățită. Vom tot aștepta. Vom tot purta dorul în noi. Vom tot spera ca ușa aceasta a neantului să se deschidă și unul din noi să intre. Nu contează care. Nu contează când. Oricând se va întâmpla, va fi ca și când nu ar fi plecat niciodată. Ne vom lua în brațe, ne vom privi în ochi, ne vom zâmbi, ne vom ține de mâini, ne vom iubi și vom rămâne eterni unul altuia. Acesta este blestemul nostru. Să ne tot iubim. Să ne tot căutăm. Să ne tot așteptăm. Să nu putem fi fericiți lângă nimeni așa cum suntem unul lângă altul. Și aceasta totdată e și fericirea noastră. Să știm! Să știm că nici o altă iubire nu e ca asta! Da. Acum, pot să îți dau drumul să pleci Suflețel, fiindcă am înțeles că nu vei fi niciodată în altă parte decât lângă mine, iar eu voi fi mereu a ta! ♥~♥

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

(Sursa: internet)

Ceea ce tu nu înțelegi și poate mulți nu pot înțelege, este faptul că iubirea nu trece în clipa în care suntem părăsiți sau abandonați. Trec doar oamenii. Iubirea rămâne! Pentru că ea a fost în noi dinainte și ne va locui și cu mult după ce cel iubit nu ne mai este alături. Dintr-un motiv sau altul. Ceea ce oamenii nu pot înțelege este faptul că ei sunt liberi să rămână sau să plece oricând din viețile noastre. Fiecare suntem și devenim niște urme în noi înșine. Urme pe care nu vrem să le închidem cu nimeni și nimic!!! Pentru că acolo, în rana și urma cea mai mare, cea mai adâncă, noi ne-am fost fericiți. Și ne suntem! Pentru că oricât amar trece prin noi, am cunoscut iubirea. Sentimentul acela frumos care ne dă rost, sens și frumusețe! Oricât gol rămâne în mine, voi fi mereu recunoscătoare pentru tot ce am trăit! Și voi trăi prin ce simt! Iar eu, iubesc iremediabil și pentru totdeauna! - Ramona-Sandrina
© Copyright

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

(Sursa foto: internet)

Dintre toți oamenii pământului, tu mi-ai fost în tot și în toate cum nimeni nu a fost. Și cel mai mult, mi-ai fost în suflet. M-ai purtat în visele tale. În zâmbetele tale. În tristețile tale. În lacrimile tale. În inima ta. Nu m-ai abandonat niciodată. Sau ai făcut-o de câteva ori, dar nu ai reușit să mă abandonezi de tot. Pentru că ești legat de mine. Iar eu de tine. Ți-ai ținut respirația ca să pot eu zbura. Ca să pot eu iubi. Ca să pot eu alege. Dar ori de câte ori m-ai văzut tristă, te-ai dezbrăcat de umbra în care te-ai îmbrăcat și m-ai luat de mână. M-ai sărutat pe suflet, pe frunte, mi-ai zâmbit și ai spus: "Sunt aici, Sandrinuțo! Te iubesc! Va fi bine!". Și era! Este! Poate fi numai dacă tu ești. Și iartă-mă, îngerul meu dacă sunt egoistă. Iartă-mă, dacă nu pot fi fericită fără tine. Iartă-mă, dacă nimic nu îmi este când nu ești tu în preajma mea. Iartă-mă, că te iubesc cel mai mult. Atât de mult încât numai tu ești cel care poți pune soarele, apele, munții, zâmbetul, fericirea, inima și viața mea la locul ei!!! Nimic nu mă întregește cum o faci tu. Tu îmi ești și jumătate și suflet pereche și întreg! Fără tine mă pierd în mine, în mulțime, în viață. Mă zbat și nu mă găsesc deloc. Nu am direcție, nu am punct de echilibru. Îmi ești singura liniște, seninătate și constantă! Ești farul și steaua mea polară. Nu înțelegi??? Fără tine sunt pierdută! Nu pentru că nu aș găsi o pată de lumină pe care să o țin aprinsă tot restul vieții și să înaintez ci pentru că nu vreau un bob de lumină când pot avea tot soarele tău! Vreau să mă ții în brațe, să mă privești și să îmi iei din suflet tot ce am greu și trist. Numai tu poți face asta. Vreau să mă ții în brațe, să mă săruți și să mă faci să uit de tot. De clipele reci, de nopțile singure, de viața rece. De drumul fără sens în care tu îmi pășeai alături doar în suflet. Îți amintești cum mi s-a luminat viața în ziua în care tu ai bătut la ușa ei? A luminat a viață, iubire! Și chiar dacă ușa s-a închis, chiar dacă tu ai plecat, chiar dacă totul părea fără întoarcere, lumina a rămas! M-a ghidat. M-a protejat. M-a încălzit. Lumina aceea este iubirea pe care viața, destinul și Dumnezeu ne-a pus-o în suflet cu mult înainte de a ne naște. Doi Sufleței. Pierduți și regăsiți. Care nu știu decât să se iubească. Frumos și cuminte. Nebunesc și furtunos. Dar iubire! Mereu. - Ramona-Sandrina © Copyright

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

(Sursa foto: internet)

Doamne, cum trecea timpul când tu îl umpleai cu tine. Liniștit și frumos. Nimic rău nu putea să mă atingă. Nici măcar gândul că tu nu mi-ai fost deloc în viața asta. Și totuși, cu tine, totul a fost mai palpabil decât orice altceva cu altcineva. Îmi amintesc nopțile. Nopțile noastre când stăteam pe spate în airbă și număram stelele. Eu le culegeam din privirea ta, tu de pe buzele mele. Un cer de stele! Îmi amintesc cum îți citeam și tu îmi sărutai gâtul, umerii și îmi vorbeai despre sufletul meu. Apoi râdeam amândoi, iar cartea zbura cât colo. "Ce să faci cu ea? Mă întrebai. Nu știi că tu ești toată biblioteca mea? Toate poveștile frumoase ale lumii zac în tine! Vreau doar să le scot la lumină!". Și le-ai scos. Una câte una! Și m-ai făcut să le scriu. Pe toate este semnătura iubirii noastre și în toate am scris cu cerneala sufletului tău. Cândva, am să îți citesc! Viața asta iubite, nu ține o veșnicie! Se va naște și a noastră! Până atunci...ne vom iubi frumos. Disperat, nebunește, mut, dar frumos! Și etern! - Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

(Sursa foto: internet)

Uneori, zburăm fiecare cu aripile noastre. Împreună, dar fiecare separat. Alteori, zburăm fiecare cu aripile celuilalt. Departe, dar totuși legați printr-o iubire fără de sfârșit! Vei fi mereu, perechea sufletului meu. Știi asta! Oriunde voi zbura și oriunde îmi voi face cuibul, tu îmi vei credința că viața mea nu e în zadar! Te iubesc într-atât, încât pentru tine voi accepta să trăiesc orice îmi este hărăzit a fi departe de tine! - Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina

Când stau trează, înseamnă că te caut. Înseamnă că te aștept. Înseamnă că mi-e dor. Și eu stau trează de când mă știu. Bufnițez. Iar tu, te lași așteptat. Uneori, nici măcar nu mai știu dacă mă iubești. Dacă m-ai iubi, ai ști cât de tare doare dorul. Nu de alta, dar știu când îți sângerează sufletul. Ai uitat? Sângerez cu tine. Pe tine te doare, iar al meu sângerează iubirea noastră pe litere, pe doruri, pe chemări, pe nerostite și tăceri sfâșietoare. Dar voi sta trează. Cât o fi să fie. Știi de ce? Așa simt că sunt vie și mai e rost de viață atâta vreme cât pot scruta depărtările din ce în ce mai adânci cu tine. Măcar sunt. Și măcar am ce aștepta. Fie și o iluzie. Când stau trează, înseamnă că te caut. Înseamnă că te aștept. Înseamnă că mi-e dor. - Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (dialoguri cu un înger)

(Sursa foto: internet)

Te caut! Te voi căuta până la sfârșitul lumii dacă va fi nevoie! Și nu mă mai tem. Știu că undeva te-ai oprit și mă aștepți. Ești acolo. Nu ești aici pentru că eu mai am câte ceva de reparat. La mine. La viața mea. La sufletul meu. Și nu ține de tine. Deși știu că dacă ai putea ai pupa să treacă tot într-o clipă! Ai face dagă, dagă și ar fi bine. Dar ține de mine. Eu trebuie să îmi pun conștiința, inima, viața și faptele la treabă. Să primenesc locul acela frumos doar al nostru. Doar pentru noi. În care vom intra cu amintirile și trecutul nostru, dar singuri. Vezi, iubitule? Acolo, în cea mai adâncă noapte din mine...ești TU! Tu vei fi întotdeauna cel care mă va aduce acasă la noi!

***

(Ramona-Sandrina - Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! ~~~ cartea va îngloba și "Dialoguri pentru un înger")

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
.....

ti-aș spune atât, atât de multe, dar voi lăsa dragostea noastră să te audcă înapoi în acel loc unde noi ne-am întâlnit prima oară. În acel loc unde nu a trebuit să spui nimic să mă ai. În acel loc unde inimile noastre au făcut prima oară dragoste, iar noi ne-am născut unul altuia! Ți-aș spune atât de multe, dar eu știu că tu te-ai săturat de cuvinte. De aceea am să tac, am să te iubesc și am să micesc distanța dintre noi cu mine! Ia-mă Iubite...nu înțelegi? Sunt copilul inimii tale! Iubește-mă, dragul meu! Crește-mă! Trăiește-mă! Fii cu mine! E mai bine să ne iubim în doi! Unde ești? Când eram mică, obișnuiai să stai pe pervaz alături de mine. Eu în casă. Tu mereu afară. La început nu am înțeles cum puteai să nu cazi. Apoi ți-am văzut într-o noapte aripile. Și am știut. Am știut că tu erai îngerul pe care Dumnezeu mi l-a trimis ca să nu mă afund în mizeria acestei lumi și să nu mor neiubită! Acum, stau pe pervaz și te aștept. Te simt! Dar nu te mai văd! Vreau să te văd! Atât de tare....!!!

Afară, viscolea a depărtare și uitare, telefonul sună cu putere. M-am ridicat de pe pervaz și am răspuns. Trebuia să mă mărit. La naiba! Unde sunt toți îngerii când avem nevoie de ei? Eu am nevoie de o armată!

- Mamă? Eu acum ce fac? Sunt îndrăgostită de altcineva!

- Cum de altcineva? Ești cu el de vreo cinci ani!

- Da, dar cu celălalt sunt din clasa întâi!

- Dumnezeule!!! Cum din clasa întâi? Cine este? Eu de ce nu știu!

- Pentru că nu știu...Nu știu cum să îți explic, mamă!

- Nici eu, dar ar fi bine să o faci! Acum! Cumva!

- Bine! E soțul meu! Îl știu din altă viață! În aceasta doar îl visez, darjur că e aici, mamă...Mereu!

- Oh, Doamne, ce m-ai speriat! Bine că e doar vis!

- Mamă...tu ai auzit măcar ce am vorbit cu tine?!

- Da, ceva de un soț mort și faptul că îl visezi!

- Nu e mort!

- Atunci, divorțează de el, pentru că ai o nuntă de făcut! Și gata cu prostiile astea!

- Mamă! Mamăăă!

În telefon se auzea doar tonul. În rest nimic. Numai bătaia disperată a unei inimi ce era gata să sară din piept și să urle.


(Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina)

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

(Sursa foto: internet)

Știți ce doare cel mai tare când doi oameni sunt departe unul de altul? Nu depărtarea. Nu neîncrederea. Dorul! Dorința aceea de a te oglindi în privirea celuilalt. De a-l ține de mână și de a-ți plimba degetul prin palma lui să te convingi că e acolo. Să îți așezi obrazul în căușul acelei mâini care te-a mângâiat de atâtea ori și îți aduce atâta liniște. Este adevărat că doi oameni se pot iubi și când distanța există între ei, doar că uneori ai vrea ca în locul pernei să fie persoana iubită. Ai vrea când te doare ceva sau când ești trist să îți așezi capul la el în brațe. Acolo, unde trece tot! Și oamenii mari simt nevoia unui loc doar al lor. Un loc unde să fie în siguranță cum era când erau mici. Atunci exista mama. Acum, există omul iubit! Doar iubirea adevărată este cea care conferă liniștea aceea în mijlocul căreia știi că nimic nu ți se poate întâmpla! Uneori, din cauza acestui dor ești agitat, supărat, nervos. Bombăni mereu. Te cerți din nimicuri. Uneori devii gelos și pe femeia de servici din hotel. Și toate se varsă exact în capul celui pe care îl iubești deși știi că nu este el vinovat de ce simți tu. Dar mai știi și că el te cunoaște. Te cunoaște atât de bine încât deși se va necăji, te va ierta. Fiindcă știe! Știe cum e ce simți tu. Și el simte la fel. Concluzia iubitul meu este că iubesc să mă alint cu tine pe net, prin scrisori, prin melodii, prin imagini. Este ca și cum m-ai curta în fiecare zi. Ca și cum mi-ai pune clipă de clipă petale de flori pe așternuturi, în cadă și mi-ai pregăti mereu surprize, dar știi ce dragostea mea? Aș da orice ca în locul lor să fii tu. Chiar dacă poate vor fi luni întregi în care vei omite să îmi aduci o floare. Luni întregi în care vom uita să dansăm seara, să ne alintăm. Eu știu cine ești și cât mă iubești chiar de ar fi să mă bombăni în fiecare zi. Știu că a fi de ajuns un zâmbet de al meu să îți închid gura aia frumoasă și senzuală. Da, dorul face oamenii să simtă că li se sparge pieptul de emoții. Te rupe, te frânge! Îți vine să urli, să strigi, să te iei de piept cu tot! Să plângi uneori din orice și să mergi cu privirea pierdută pe stradă căutând ceva anume în fiecare om. te caut în toți și toate, dragsotea mea! În tot și toate. Da..mi-e dor. Dor, dor de crapă pietrele și mi se preling sărate pe obraz. Ce pot face? Să te iubesc și să sper că într-o zi dorul acesta nu va dura mai mult de câteva ore cât vom fi amândoi la servici... Până atunci însă mi-e dor! Atât, atât de dor...

(Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina)

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

(Sursa foto: internet)

Dacă veți vrea vreodată să smulgeți din mine în căutarea mea, eu nu îmi mai sunt demult mie! Undeva, s-a născut un bărbat care mă poartă în ciuda virtegiilor în inima sa, în sângele său, în trupul său, iar eu mă las purtată! Mă las șoptită. Mă las iubită în nopțile cu lună plină și în toate clipele. Mă las plânsă. Mă las trăită. Numele lui nu am să-l spun! Nu vreau să îl smulgă din mine cineva deoarece am uitat să vă spun. Undeva, s-a născut o femeie care îl poartă în ciuda vitregiilor în inima sa, în sângele său, în trupul său! Acea femeie sunt eu!

(Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina)

Undeva, pe acolo, din când în când, vor urla lupii din mine a negăsire! Toată celaltă jumătate de eternitate fără tine!

 

Plec. Plec şi tu ştii. Ştii de când am venit că voi pleca. Ştii că mă vei lăsa. Şi nu mă vrei rămasă. Am să dau cu mine de toate gândurile şi valurile, de toate tristeţile până nu o să le mai ştiu gustul. Învăţasem să sper. Degeaba. Îngerii, mor în mine din faşă. Omul nimănui. Femeia şi mai nimănui. Nu înțeleg de ce nu pot învăța lecția singurătății și sper. Dar, mi-e bine. Măcar nu mai plec singură. Voi avea în mine o iubire. O mare iubire. Singura! Cu ea voi trece munţii. Cu ea voi trece viaţa. Uneori, probabil am să mai tresar în sufletul tău. Uneori probabil, inima ta va mai bate cu mine. Din ce în ce mai rar. Din ce în ce mai încet. Până când, îmi va uita ritmul. Atunci defapt mor iubiţii. Când în inimile lor, unul nu mai bate! Aş vrea doar...să fii fericit chiar dacă asta înseamnă ca eu să nu mai mă întorc, iar tu să mă pierzi undeva pe la mijlocul eternității! Undeva, pe acolo, din când în când, vor urla lupii din mine a negăsire! Toată celaltă jumătate de eternitate fără tine! Dar, va fi bine. Măcar nu voi fi singură. Voi avea în mine o iubire. O mare iubire. Singura! - Ramona-Sandrina

Iubirea mea ascunsă...

 Voi inventa un mod de a trăi fără tine! Voi trăi iubindu-te mereu! Iubirea se naște, trăiește, există și moare doar dacă noi o ucidem în noi! Eu o voi trăi! Te voi trăi până la ultima picătură! Și jur! Jur că te voi plânge noapte de noapte! Voi adormi cu lacrimile pe obraji! Jur că te voi zâmbi! Voi adormi cu zâmbetul pe buze! Jur că voi alerga cu tine de mână prin viață! Voi râde! Îți voi citi povești, voi sta cu capul în brațele tale și te voi privi! Ne vom bate cu perne și vom face dragoste! ne vom ține de mâini iubite...chiar și dacă nu vom mai ști unul de altul. Ele se vor găsi mereu! Inima mea simte mereu inima ta! În mine bat două inimi, iar una e dragostea ta! - Ramona-Sandrina, În căutarea îngerului pierdut (Dialoguri cu un înger)

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

(Sursa: internet)

Mi-am luat responsabilitatea de a fi fericită ca nimeni altcineva, dar nu am crezut că va veni ziua când va trebui să îmi asum și durerea. Cumva va trebui să învăț să trăiesc cu asta, doar că, pentru a putea, mă agaț de orice pare a fi el! De cuvinte, de imagini, de puncte de suspensie între două tăceri. La urma urmei, noi doi mereu am trăit între bătăile inimii. Și totuși...mi-e dor. Mi-e dor să te știu și altfel decât în inima mea. Aștept o minune! Chiar dacă va trebui să îmi învăț răbdarea și inima să aștepte toată viața...Voi aștepta! Și te voi iubi! - Ramona-Sandrina, (Dialoguri cu un înger)

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

Nu știu unde ești. Pot doar să te simt. Și simt că sunt tristă. A nimănui. Goală. Închisă într-un cerc de întuneric. Nu mai văd nici un pic de lumină. Nu mai găsesc nici măcar o picătură de căldură. Parcă aș fi închisă într-o cameră rece, umedă, întunecată de unde dacă încerc să ies e ca și cum aș vrea să ies din mine. Sub unghii nu este var, este sufletul meu. Și mă sufoc. Mă sufoc... Și nu găsesc ieșirea. Nu găsesc vreo fereastră. M-am închis în mine cu tine și vreau să rămân acolo. Singură. Tristă. Disperată. În durerea și fericirea mea. În acel dulce amar cu tine. Să îmi amintesc toate cuvintele tale. Toate zâmbetele. Pernele aruncate unul în altul. Jocurile. Nebunia. Iubirea. Nopțile în care mă țineai în brațe și deși nu erai cu mine...te simțeam mai aproape ca pe oricine altcineva. Acum însă...te-ai închis atât de adânc în carapacea ta de singurătate și durere încât nu te mai găsesc. Am să mor iubire. Am să mor. Iar tu îmi vei fi ultima și prima amintire. Cum am să mă târăsc eu până la capăt? Voi trage de mine ca de un câine bolnav și trist. Cum voi mai zâmbi? Cum voi mai dansa în ploaie? Cum? Egoistule!!!!!!!!!!!!!!!! Ai plecat ca să mă lași fericită! Dar nu înțelegi...că fericirea mea, singura mea fericire ești...tu! Acum că știi, mai pleacă o dată! Pleacă! Pleacă știind că tu care mă iubești cel mai mult m-ai rupt în miliarde de bucăți și m-ai dat corbilor să mă sfâșie și mai mult... Nu știu unde ești!!!!! Nu știu... Și mă sufoc. Vreau să fie liniște. Vreau ca lumea să tacă. Vreau ca tăcerea să tacă. Vreau să nu mai am cuvinte să scriu. Eu fără cuvinte sunt un om gol. Dar cum să fiu, când sunt plină de tine??? Îmi ești peste tot...de la suflet la trup. Și te voi scrie fiecărei clipe de ale mele până la ultima. Și apoi am să sper. Am să sper să mă nasc într-o clipă mai bună, într-o viață mai dreaptă, iar tu Suflețel să îmi fi alături preț de o veșnicie! - Ramona-Sandrina, Dialoguri cu un înger

Dialoguri cu un înger - fragment ♥ ~ ♥

De câteva zile, mi-ai luat dragostea, cerul, pământul, toate punctele de echilibru și ai plecat. De atunci, tot încerc să înțeleg cum trăiesc oamenii din inerție și cu tot mai puțin aer. Cum trebuie să trăiască pentru că trebuie. Fiindcă au o datorie față de ei, față de cei dragi și iubirea mare pe care au trăit-o. Față de tine. Mă sufoc. Mor în mine clipă de clipă. Acum, cred că pot înțelege cum se sting oamenii în ei până în sânge. Să mori din dragoste și să nu poți muri! Să te ferească Dumnezeu de o astfel de durere pe care nu o poți trata decât cu omul iubit care nu mai vine! Acesta e un mare blestem, dar și o binecuvântare! Să iubești o veșnicie un om și o iubire! - Ramona-Sandrina, Dialoguri cu un înger

♥ ~ ♥

Dialoguri cu un înger

(Sursa foto: internet)

Toţi avem în viaţă un înger. Îngerul este acela care te iubeşte aşa cum eşti şi pe care îl iubeşti aşa cum este. Fără să întrebi. Fără să te întrebe. Care ştie dacă sufletul tău e în genunchi. Despre care ştii când sufletul lui e în genunchi. Pentru că el este ghemuit tot în sufletul tău şi tu în al lui. Ştii că poţi alege să fii oriunde vrei să fii, lângă oricine şi el asemenea. Nimic nu vă poate despărţi. Nici măcar iubirea. Pentru că el este a ta şi tu a lui. Oamenii nu pot interveni între îngeri, dar ei pot alege să fie oameni pentru o iubire. Oriunde vei fi, inima mea te va simţi până în cel mai adânc, adânc al său. Pentru că tu o ţii în palma inimii tale şi o cutremuri. Am să plâng şi am să mă bucur cu tine. Te voi ţine de mână şi mă vei ţine de mână. Şi vom spera. Vom spera că dacă nu am umblat în viaţă alături, poate dincolo de ea vom zbura aripă în aripă. Toţi avem în viaţă un înger. Tu eşti al meu. Ştiu. Te-am luat în inima mea pentru tot restul eternităţii.....! - Ramona-Sandrina, Dialoguri cu un înger

Somn uşor, îngerul meu!

Zile fără cuvinte...

Marţea fără cuvinte. Din dor de tine.....

(Sursa foto: internet)

Dialoguri cu un înger

Dansează cu mine. Poate oamenii din noi au uitat paşii. Poate paşii ne-au uitat pe noi. Poate în tot amalgamul ăsta de depărtare uităm nordul din noi. Uităm că nordul ne locuieşte. Dansează cu mine iubitule. Paşii pe care i-ai uitat tu, o să ţi-i amintesc eu. Paşii care i-am uitat eu, o să mi-i aminteşti tu. Paşii care i-am uitat amândoi, o să ni-i amintească iubirea noastră! Inima. În ea ne-am semănat, udat şi crescut noi toate credinţele. Haide, iubitule, haide să dansăm! Poate îndrăgostiţii din noi îşi vor aminti totul! - Ramona-Sandrina, Dialoguri cu un înger