15 martie 2013

Nu am să te numesc...

Nu am să te numesc. Dacă vei citi vreodată, vei ştii însă despre cine este vorba. Sunt lucruri care s-au spus şi care nu se vor spune niciodată. Se ştiu doar. Mă bucur însă că în drumul meu prin viaţă ne-am întâlnit şi am primit atât de multe emoţii în dar de la tine. Atât de multe încât îmi vor ajunge pentru o viaţă şi încă una. Eşti bărbatul învelit în ele. Eşti defapt bărbatul născut din ele. Tu, tot eşti o emoţie vie. Mă bucur şi pentru că am fost acolo să îţi aşez şi eu pe umeri câteva pene din aripile tale frumoase, largi şi minunate. Am făcut-o doar pentru că am ştiut că av veni şi ziua în care vei zbura. Nu te întrista. Am ştiut încă de atunci că eu sunt doar un anonim între atâtea suflete pe care le vei iubi. Nu a fost greu nici să rămân, nici să plec. Asta fac prietenii adevăraţi! Ştiu când să se retragă! Zbor frumos, suflet drag! Rămâi cu bine, prietene!

Niciun comentariu: