am făcut din amintirea ta o inimă

pasul acela ultim iubite, a lăsat o urmă adâncă și rece în sufletul meu
îl tot simt cum merge, cum merge și se adâncește în mine ca într-o rană
cu tine - de care nu vreau să scap - îmi iubesc sufletul și așa
deoarece te păstrează în el ca pe cea mai de preț comoară și te trăiește

am făcut din amintirea ta, o inimă, iubite...
să bată pentru mine, până la sfârșitul zilelor mele!

(am făcut din amintirea ta o inimă - Ramona-Sandrina Ilie)

Dragostea nu trebuie grăbită...

(Sursa foto: internet)

Dragostea nu trebuie grăbită. Ea găsește întotdeauna drumul către acel "acasă" pe care îl visăm și îl așteptăm fiecare. Sufletele, au un portativ al lor și numai al lor. Doar ele cunosc muzica și rezonanțele altui suflet pe care îl aud și către care croiesc o hartă din vise, așteptare și speranțe. Mergând pe drumul acela unic..într-o zi, se vor găsi. Nimeni nu poate ști însă cum vor reacționa oamenii la această întâlnire, deoarece nouă, nu ne este dat întotdeauna să înțelegem, să ne lăsăm atinși și să acceptăm voia sufletului nostru. Poate doar acolo, unde omul este reflexia sufletului său și crede cu adevărat în acel destin care se întâmplă numai o dată în viață! Și...îl împlinesc! - Ramona-Sandrina

Ține-mă doar de mână...

(Sursa foto: internet)

Ține-mă doar de mână. Așa, voi deveni invincibilă și cel mai mult a ta! - Ramona-Sandrina

Nu am avut niciodată suficient curaj

(Sursa foto: internet)

Nu am avut niciodată suficient curaj să îmi închipui lumea fără tine. Mi-am făcut între timp! Nu vei afla însă niciodată, ce există dincolo de curaj! - Ramona-Sandrina

în mine, s-a născut o liniște

în mine, s-a născut o liniște
îți seamănă, scumpul meu
are exact forma brațelor tale, care îmi sunt cuib
de senin,
a zâmbetului tău larg, care trage soarele atât de aproape
de sufletul meu,
are forma chipului tău, care îmi e lumea unde mă ascund
de toate în drag,
are forma pașilor tăi pe care i-aș urma imposibil, eroic, oriunde
până la capătul pământului,
și în ea, se aude bătând liniștit o inimă. când bate ea, a mea tresare
ca un copil și o îngână: te- iu-besc!

în mine, s-a născut o liniște
îți seamănă, scumpul meu!!!

(în mine, s-a născut o liniște, Ramona-Sandrina)

Mi-e dor de mine prin tine..

Și...mi-e dor. Nu ar trebui. Știu. Ești mereu cu mine, în sufletul meu, dar mi-e dor. Nu pot, decât să te rog să îmi ierți această slăbiciune sau să o înțelegi. Mi-e dor de mine prin tine. Acesta este dorul meu. - Ramona-Sandrina

nu am nevoie...

(Sursa foto: internet)

nu am nevoie de averi sau bani
ce ar fi ele fără sentimente sau pasiune nestinsă?
nu am nevoie să fiu tratată ca o regină scăldată în petale
ce ar înseamna astea fără tremurul pielii mele sub palmele tale?
nu am nevoie să fii bărbat mare, cu umeri puternici să mă duci pe mine
cum te-aș iubi eu dacă umerii mei nu s-ar potrivi sub ai tăi?
nu am nevoie de lună când am privirea ta este peste tot cerul
sufletului meu unde te-am sădit atât de frumos
nu am nevoie decât de iubirea ta, de flori de gânduri, de nopți nebune,
de vise visate și împlinite împreună,
de atingeri care îmi fac stelele să danseze,
de vorbe care să mă liniștească și să mă aprindă ca pe o repetare
am nevoie de tine ca de mine deoarece inima mea nu mai bate decât
a tine
nu am nevoie de averi sau bani
tu ești comoara aceea adevărată care mă înfrumusețează și mă transformă
într-o femeie bogată și neprețuită prin tine!

Citate - Anais Nin

(Sursa foto: internet)

"Cât de minunat este să-l poţi admira pe cel pe care-l iubeşti! În plină lumină a zilei, cu totală luciditate. Aşa cum priveşti soarele. Aşa că voi veni să te văd dimineaţa şi din felul în care te voi privi vei şti că te iubesc, că sunt tulburată de vocea ta, de ochii tăi, de zâmbetul tău strălucitor şi de sunetul paşilor tăi. Te voi vedea şi sunt fericită, înspăimântător de fericită, pentru că sunt aproape de tine." - Anaïs Nin

Casa mea...

Te-am adunat în toate clipele mele și mi-am lăsat inima să bată cu ele, să creadă și să știe că te va găsi. Inima are mereu o cale a ei de a ne duce unii spre alții când ne credem pierduți în singurătățile și deșisurile vieții. Ea este cea care m-a ajutat să ajung acasă...în cuibul acelui suflet căruia i-am aparținut cu mult înainte de a mă naște! M-am poticnit, am făcut alegeri greșite, am simțit că renunț, dar ceva în mine, a știut mereu să creadă în minunea din tine! Sufletul tău...farul de la capătul tuturor lumilor mele! - Ramona-Sandrina

La mulţi ani, Mihai Eminescu!

La mulţi ani ţie, cel care ai fost mereu pâmântul şi cerul poeziei în gândurile mele! Tu ai fost cel care ai pus sămânţa în câmpul meu de maci, unde cuvintele au ales să crească...atât de mici pe lângă florile tale, dar cu atâta drag ţie...! Tu ai fost cel, care ai ajutat umerii mei să prindă aripi de litere şi să se înalţe în lumea aceea unde dragostea poate orice...chiar învinge! Pentru tine...am învăţat să o aduc pe Veronica mereu acasă...dăruind iubire, plângând iubire, plutind iubire şi născând fluturi de iubire semne de cale către o inimă atât de frumoasă ca şi cea a omului!

La mulţi ani, munte şi mare a cuvântului...mie! La mulţi ani, Mihai Eminescu!

........................

Tu mi-ai fost în toate cele, semn de carte între stele
Demiurg al limbii noastre, suflet poezii mele
Te-am iubit de prima dată când în vers am vrut a scrie
Nimeni să te-nlocuiască nu se poate pentru mine

Tu eşti cel ce porţi cuvântul şi întâiul l-ai născut
Nimeni, nimeni, niciodată să-l mai nască n-a putut
Însă sunt poeţi de cinste care l-au crescut frumos
La teiul inimii tale ei l-au aşezat duios

Tu eşti poezia însăşi, moartă, scrisă, reînviată
Tu eşti Alfa şi Omega poeziei noastră toată
Tu, Mihai vei fi acela ce mereu ne vei uimi
Oricât timp va trece-n lume tu mereu vei dăinui

Tu vei fi în tot şi toate şi-n emoţii nesfârşite
Ne vei umple existenţa de iubiri neţărmuite
Toţi poeţii drag maestru n-or ajunge niciodată
Nici la degetul tău mic din peniţa fermecată

Tu eşti căpătâi când mâna de poet atinge versul
Toţi am vrea măcar odată să îi înţelegem sensul
Cum doar tu l-ai înţeles şi te-ai scurs între cuvinte,
Te-ai prelins, ai plâns, ai râs şi te-ai revoltat cuminte

Tu ai îmblânzit cuvântul, limba toată şi iubirea,
Iar apoi o limbă moartă ne-ai lăsat tu moştenirea
Să-nvăţăm să o înviem din fiinţa noastră toată
Să-o-nmuiem în călimara inimii cea fără poartă

Şi să scriem în cuvinte viaţă şi suflet pe pâine
Să rămână căpătâi pentru cei ce vor fi mâine
Alţi flămânzi de pâine caldă, de cuvinte ce în sânge
Au crescut floare de colţ care piatra o învinge

Tu mi-ai fost în toate cele, semn de carte între stele
Demiurg al limbii noastre, suflet poezii mele
Te-am iubit de prima dată când în vers am vrut a scrie
Nimeni să te-nlocuiască nu se poate pentru mine

Dor de tine, dor de tine, ai crescut în carnea mea
Numai drag de poezie, limbii noastre preţuire
Într-o zi am să mă-nchin cu un cântec de iubire,
Poate teiul tău frumos va zâmbi şi pentru mine

Unde eşti tu Eminescu, pâine caldă, carte vie???
Ne-ai lăsat săraci de tine ca să frământăm cuvântul
Şi-ai ştiut de prima dată cât de gol ne e pământul
Fără o sămânţă bună care creşte pe hârtie

Tu-ai lăsat doar flori pe câmpul limbii noastre româneşti
Eu mă pierd doar în ele ca-ntre cărţile cereşti
Tu eşti singura mea casă unde-aş sta fără fereşti
Ce folos să am de ele unde tu te reciteşti?

[Cântec, ţie - Ramona-Sandrina (Lady Allia)]

gândurile

(Sursa foto: internet)

Îmi trimit spre tine gândurile
Sufletul
Întinde mâna
Și tâmpla

(gândurile, Ramona-Sandrina)