10 decembrie 2014

Când nu voi mai avea cuvinte, te voi striga cu inima!

(Sursa foto: internet)

Sunt zile și zile. Sunt nopți și nopți. Unele reci și departe, altele calzi și pline de liniște. Și chiar dacă sunt depărtări, ele cad, pentru că inima știe să ridice cortina, iar oamenii învață să limiteze spațiul! :) Când simt...

Când nu voi mai avea cuvinte, te voi striga cu inima! - Ramona-Sandrina ^_^

3 decembrie 2014

fără tine?

fără tine?
cum aș putea fi? o corabie care naufragiază zărilor
scrutând, navigând către țara lui nicăieri, nimănui, frigului
către poul nord al singurătății

fără tine?
cum aș putea fi? o stea rece de veghe pe un cer mult prea mare
de unde oamenii își pot lua urmele, pe care o pot privi politicoși
mergând mai departe în doi

fără tine?
cum aș putea fi? aș fi o femeie cu un suflet născut impar,
gol, mereu țipând în tăcere după o umbră, după un ecou,
după inima aia a ta pe care o aud

fără tine?
cum aș putea fi? femeie neiubită, neținută în brațe, nemângâiată,
un copil care se uită mereu sub bradul inimii știind
că poate...când bate ceasul doisprezece

vei apărea!

(fără tine?, Ramona-Sandrina)

Inima unei femei

Inima unei femei este un cămin adevărat unde cel iubit se poate simți mereu în siguranță, iubit și prețuit! Inima unei femei poate deveni cel mai rece loc de pe pământ când nu are ce iubi și moare încet, cu fiecare clipă din dragoste! Dați o iubire unei femei, dar una adevărată și va deveni invincibilă pentru voi! - Ramona-Sandrina

17 noiembrie 2014

Scrisoare deschisă


(Sursa foto: internet)


Astăzi, românii par a se fi trezit într-o țară unde curge lapte și miere. Prefer să aștept. Să am reținerile mele. Să fiu unul din românii aceia suspicioși, neutri care nu aruncă cu busuioc pe câștigător și ouă clocite pe pierzant. Pentru că, neamț sau nu, până acum, tot pe vorbe se bazează totul, iar eu sunt sătulă de ele. Nu mai cred demult în promisiuni electorale. În super oameni. A avut grijă clasa politică să mi le spulbere pe toate în acești ani de după Revoluție. greșesc. Nu revoluție ci lovitură de stat. Nici aia nu a fost revoluție cum nici ce s-a întâmplat în țară în această perioadă nu a fost ce a părut a fi.

Dar e bine. Presa externă scrie despre noi. Străinii par să fie mult mai interesați de noi. Au motivele lor. Le vom vedea mai târziu care sunt. Probabil umblă și ei ca Biserica cu sutana vopsită. Și noi, credem. Și ne închinăm. Sperând ca de obicei în mai bine. Dacă tot e să ne închinăm străinilor, am speranța că pupăm sutana cui trebuie. Că dacă cineva își închipuie că nu e așa, doar își închipuie.

Eu azi, m-am trezit la fel. Cu același griji. Și constat așa ca ieri înainte de votări că nu Johannis a câștigat ci Ponta a pierdut. Voturile nu au fost pro Johannis ci împotriva unui sistem, a unui partid. Dacă ar fi după mine, nu le-aș separa. Aș fi votat împotriva a toate, deoarece toate sunt la fel. Doar că au alte culori și alte interese. Asta e important să nu uitați niciodată, Domnule Președinte! Să nu uitați că românii prin faptul că v-au ales au ales defapt schimbarea! Au ales să se lepede de tot ce au strâns în ei în toți acești ani. Și-au pus sufletul și încrederea la îndemâna Domniei Voastre! Sper să aveți grijă de ele, să le prețuiți și să înțelegeți că schimbarea unei mentalități, a unei structuri și sistem nu a fost ușor nimănui!

Până unii se bucură, eu voi trăi și voi vedea. Și sper să nu supăr pe nimeni dacă eu voi rămâne multă vreme la fel de cirscumspectă. Totuși, m-a bucurat ceva. Că în această nebunie, revoltă, naivitate, românii au fost foarte uniți, fericiți și...VII! Demult nu am mai văzut țara asta atât de vie și de plină de atitudine. Asta, a fost dovada că românii, masa de oameni niciodată, dar niciodată nu trebuie neglijată de sistemul politic. Oamenii au nevoie de un singur imbold. Nici nu mai contează dacă e un instigator sau doar o revoltă de moment. E scânteia! Și dacă nu sunteți atenți stimabili politicieni și inclusiv dumneavoastră domnule Președinte...scânteia poate lua foc. Nu subestimați oamenii! Ei sunt de fapt adevărata putere în stat și a unui stat! Sunt brațele, picioarele, inima și sângele care pompează într-o țară! Mintea! Lumina și întunericul!

Oamenii sunt țara, domnilor politicieni. Să nu mai uitați asta când veți jura cu mâna pe Biblie și veți intra în Parlament și Guvern. Chiar dacă mințiți în fața lui Dumnezeu, iar El vă iartă când ajungeți la El...până acolo vă mănâncă oamenii! Poporul poate că pare prost și ușor de manevrat, dar el nu uită și din când în când își amintește de rădăcinile lui umane și strămoșești! Înainte de Traian, noi am fost de-a lui Burebista! E în genetica noastră să fim daci din când în când!

Domnule Președinte, să nu considerați că am ceva cu dumneavostră. Sau cu originea dumneavostră strămoșească. Nu am nimic. Sunt născută în Oradea, cu rădăcini în Alba și Maramureș. Trăită prin Moldova și Constanța. Vă închipuiți că am prieteni de toate etniile și culorile politice. Nu mă interesează la oameni nici etnia, nici religia, nici culoarea politică. Nu fac parte din oamenii care trăiesc cu fobii despre masoni, arieni, partide sau conspirații ale lumii. Nu că ele nu există. Există, dar nu mă interesează pe mine. Eu consider că acțiunile sunt cele care ne diferențiază și ne aruncă într-o categorie sau alta. Ele ne clasifică și ne evidențiază. Ele ne iau umanitatea sau ne fac oameni.

Cu alte cuvinte, puteți fi orice din cele de mai sus, eu însă, am o singură cerință: să fiți OM! Să faceți diferența! Să spulberați concepții, ideologii și neîncrederi ca ale mele. Chiar vă rog să mă faceți să regret lipsa mea de entuziasm! Să regret că am o urmă de mare îndoială! Și să dați aripi speranței care a mai rămas în mine ca român și mamă!

Vă rog să vă uzați de toate instrumentele și drepturile dumneavostră ca președinte pentru ca să faceți din această țară un loc mai bun, o țară respectată și cu adevărat democratică și de drept!!! Să le redați aomenilor demnitatea și copiilor viitorul! Să nu o împărțiți străinilor și să nu îi mai vindeți pe nimica economia, agricultura și industria! Aici, în țara asta s-a făcut export real. De aici, veneau alții și cumpărau. Țara asta are potențial uriaș și așa mulsă, roasă și depersonalizată de clasa politică de toate culorile!

Îmi iubesc poporul și țara. De aceea, oricâte șanse am primit să plec în străinătate, am preferat să trăiesc la nivelul subzistenței în țara mea. Să fiu un bun cetățean și un om care învață să lase ceva frumos în urma sa. Un român care să nu își facă de rușine țara și neamul!

Domnule Președinte, urmărindu-vă activitatea, nu de acum din campanie, ci de dinaninte, de când ați fost propus Prim Ministru, am realizat că aveți toate ingredientele și calitățile necesare unui om politic puternic și de calitate. Sunteți inteligent, ambițios, diplomat, retras în afirmații, aveți carismă și peste toate, aveți ceva în plus: sunteți român cu origini nemțești. Asta, vă face un ROMÂN care poate simți românește și gândi NEMȚEȘTE! O alăturare ce poate deveni una extrem de fericită românilor și dumneavoastră!

Dacă veți înțelege toate acestea, ați putea fi cu adevărat nu doar cel care a trezit o țară întreagă ci cel care o va ține vie cu mult după ce nu veți mai fi!

Istoria au scris-o români ieri, dar dumneavostră o puteți face una de mare excepție!

Să vă fie și să ne fie într-un ceas bun Domnule Președinte! Dumnezeu să ajute România și românii săi!

(Scrisoare deschisă, Ramona-Sandrina Ilie)

16 noiembrie 2014

Să ne fie ziua de azi o zi a ceasului bun!!!



Vă doresc o zi frumoasă care să se finalizeze pe măsura așteptărilor voastre! Ne doresc tuturor o zi a schimbării în mai bine, mai frumos, mai...a Românie cultă, educată și respectată!

Să ne fie ziua de azi o zi a ceasului bun!!!

15 noiembrie 2014

Am să mă învelesc din nou în câteva vise...



Am să mă învelesc din nou în câteva vise și am să țin de ele cu sufletul. Am să mă îngrop în ele până nu voi mai simți golul cu tine. Poate voi amorți iubitule... Poate voi amorți. Poate inima asta nu va mai plânge așa. Poate amintirea privirii tale se va fi băgat deja sub piele, în carne, în sânge să nu te mai caut așa de nebună peste tot. Mi-ai spus că vei fi mereu cu mine. Că vei fi mereu în inima mea. Știi tu ce e acum în ea? Întuneric, frig, teamă și plâns. Durere și întrebări. Nici îngerii nu îi mai găsesc. Nici nu îi mai vreau. Nu mai vreau nimic. Nimic. Vreau doar să dorm și să mă trezesc când voi fi uitat durerea asta. Atât. Dar nu am să o uit pentru că în ea e atât, atât de multă iubire!!!!! Și tu! Iar să nu te mai iubesc nu știu. Nu vreau! Am să mă învelesc din nou în câteva vise și am să țin de ele cu sufletul. - Ramona-Sandrina

23 octombrie 2014

gânduri III

asemeni unui cântec te-ai prelins în sufleul meu. te aud în sânge. în inimă. în suflet, nu...e la tine. departe. nu mai știu nimic de el de când ai plecat. un cântec de adormit visele. inima. durerea. tu, cântecul meu! tu, iubitul meu...

(gânduri III - Ramona-Sandrina)



Primit cu drag a fost...dăruit cu drag este... ! Vă doresc o noapte înstelată și liniștită...

gânduri

(Sursa foto: internet)


Îmi trimit spre tine gândurile
Sufletul
Întinde mâna
Și tâmpla

(gânduri - Ramona-Sandrina ♥~♥)

gânduri I

(Sursa foto: internet)


Mi-am aşezat tîmpla peste inima ta. Şi tac. Ţi-ai aşezat inima peste tăcerile mele. Şi taci. Atît a mai rămas iubite între noi. Tăcere.

(gânduri I - Ramona-Sandrina ♥~♥)

♥~♥

♥~♥

22 octombrie 2014

gânduri II

(Sursa foto: internet)

sunt o carte deschisă în care mor îngerii îngropați în cuvinte. eu? tot mai goală de mine. sufletul meu e departe. m-am ucis cu tine plecând. plâng. poate lacrimile mă vor împietri.

(gânduri II - Ramona-Sandrina) ♥~♥

14 octombrie 2014

și încă o viață fără tine



și încă o zi ploioasă
fără tine
și încă o toamnă rece
fără tine
și încă multe vise ucise
fără tine
și încă un dor prelung
fără tine
și încă o clipă și alta și alta
fără tine

și încă o viață
fără tine

la ce bun speranța asta iubite?
nu durerea ne rănește,
nu dorul,
speranța

de ce oi mai fi sperând când știu
că nu vei veni niciodată
să ne împlinești?

degeaba cuvintele și sufletul cald
dacă viața asta deja ne taie
de singurătate rece precum gheața!!!

și încă o zi ploioasă
fără tine
și încă o clipă și alta și alta
fără tine

și încă o viață
fără tine

(și încă o viață fără tine, Ramona-Sandrina)

O altă dimineață de toamnă...

(Sursa foto: Pinterest)

O altă dimineață de toamnă. Soare timid, aer curat și proaspăt, păsări și liniște, gânduri asemeni unor păsăsri călătoare. Pleacă unde le este cald. Într-un suflet! Se apropie sfârșitul unui an, dar în fiecare dimineață ne așteaptă o nouă zi. Schimbare! Începuturi noi! Totul este un cerc care nu se poate sfârși. În mine, totul începe și se sfârșește cu tine. Ești cercul meu firesc! - Ramona-Sandrina

O zi de toamnă minunată vă doresc! Dați norii într-o parte asemeni unei perdele de gânduri, zâmbiți soarelui cald din voi și începeți o zi nouă !

13 octombrie 2014

Mi-am limitat lumea doar la sufletul tău!

(Sursa foto: Pinterest)

Te caut peste tot, de parcă alt drum. alte gânduri, alt univers nu aș avea, iar cele existente ar fi deja limitate. Oarecum sunt. La tine. Mi-am limitat lumea doar la sufletul tău! - Ramona-Sandrina

Noapte lină și frumoasă vă doresc tuturor...

oriunde...

 
(Sursa foto: Pinterest)

Oriunde vei zbura, cuibul sufletului meu va fi mereu primenit pentru tine! - Ramona-Sandrina

Te-am adunat în căușul palmelor mele!



 (Sursa foto: Pinterest)

Te-am adunat în căușul palmelor mele! Al sufletului meu! Te-am iubit, te-am sărutat, te-am plâns și am făcut dragoste cu tine în fiecare cuvânt! Tu ești toate cuvintele mele. Toate poveștile povestite și nepovestite. În inima mea am scris un roman cu tine, iar dragostea noastră îl citește și îl rescrie mereu! - Ramona-Sandrina ♥~♥

Nu există copii cu dizabilități!

 

Nu există copii cu dizabilități! Există doar părinți, profesori și societate nepregătită pentru ei! Există teama de ceva ce nu e ca tine. Există lipsa de educare a oamenilor în acest sens. Există lipsa de compasiune, umanitate și dragoste! Poate că nu pot vorbi la fel ca noi. Poate că nu pot face multe lucruri la fel ca noi. Dar râd, plâng și iubesc la fel! Și înainte de toate...au suflet și sunt oameni. Ar trebui tratați ca atare! Indiferent de problema unui copil, de culoare sau rasă, ar trebui să învățăm să îl respectăm, să îl ajutăm și să îl iubim ca pe copilul nostru. Doar atunci, lumea ar deveni un loc mult mai frumos, mai plin d erespect, de compasiune și iubire! Eu într-o astfel de lume îmi cresc fata! Într-o lume unde doar iubești fără să te întrebi: "de ce?". Fără de ce!!! IUBIȚI!!! - Ramona-Sandrina

E frig în mine

 
 (Sursa foto: internet)

E frig în mine, frig, iar cerul mă fulguiește cu stele! Într-o zi, din mine va crește o inimă de zăpadă din care va curge soare, iar diminețile se vor adăpa din ea prin albii sărate! - Ramona-Sandrina

Ca să ne regăsim pe noi și drumul către noi...

(Sursa foto: Pinterest)

...Așa sunt eu. Am nevoie să dau tare de tot cu sufletul de pragul vieții ca să simt totuși că merit ceva bun. De regulă, simt asta doar pentru alții. Mi-am făcut o cafea, mi-am așezat câteva valuri peste glezne, m-am întins pe nisip și am meditat. Evident briza, soarele și păsările au avut un efect benefic asupra mea. M-au ajutat. M-au făcut să realizez că îmi place și mie să fiu alintată, tratată ca o ființă umană, iubită, mângâiată, ascultată. Am închis multe capitole în clipa aceea. Definitiv.
Știți voi… infecția se scoate brusc, altfel îți intră în sânge și mori. Așa că, am făcut disecția direct în minte și suflet și am operat pe cord deschis. A mers. A durut ca naiba, dar trăiesc. Și trăiesc liniștit și frumos. Dovadă că uneori disecțiile sunt bune. Rupem din noi pentru noi și pentru cei pe care îi iubim. Când iubești, trebuie să fii sănătos și întreg sufletește. Pe jumătate, nu dăruiești nimic.
Mă recuperez. Încă sângerez. Într-o zi însă, voi fi completă. Știu asta...

Avem toţi darul ăsta al iubirii...



Avem toţi darul ăsta al iubirii, dar iubirea e ca o plantă preţioasă. Nu poţi s-o accepţi doar şi apoi s-o laşi în dulap, gândindu-te că se va descurca singură. Trebuie s-o uzi. Trebuie să ai grijă de ea şi s-o hrăneşti. - John Lennon

Când viața e o lecție...

(Sursa foto: facebook)

Lecție...de prietenie, iubire, sănătate și viață!

Te-ai ascuns în fiecare frunză...


Te-ai ascuns în fiecare frunză și clipă trecută, în nuanțele lumii, în cuvinte, în cântecul toamnei și nimic nu are grația tăcerii tale! Poate doar același vânt tomnatec care mi te-a adus și mi te duce, fără să știu sau să pot afla vreodată tot ce ar fi putut fi! ♥~♥ - Ramona-Sandrina

Muzică și necuvinte... ♥~♥

Muzică și necuvinte... ♥~♥

Cel mai mare vis - cutiuța cu citate


Cel mai mare vis al meu s-a împlinit: fetița mea! De câte ori mă uit la ea și ori de câte ori îi aud râsetul, viața mea se umple de rost și bucurie! - Ramona-Sandrina

Viața nu înseamnă singurătate

Viața noastră, cea de toate zilele.

Indiferent cât de multă iubire avem în noi, ne este din ce în ce mai greu să o dăruim. Și să o primim. Ne temem de oameni. Ne temem de sentimente. Ne temem din ce în ce mai mult de relații.
Ne plac relațiile fără complicații, prin telefon sau chat. Nu față în față. Resprirație în respirație. Ochi în ochi. Responsabilitate în responsabilitate. Acestea, nu dor atât de mult când se rup.
La urma urmei, am îmbrăcat un suflet în cuvinte și l-am văzut doar cum am dorit noi. Poate niciodată cum a fost el. Dar e mai accesibil așa. Și mai ușor de iubit. Este mai impersonal, deoarece după ce închidem chatul, ne putem vedea de viața noastră. E ca și cum ai putea da delete și accept cuiva în viața, în gândurile și trăirile tale. Atât cât vrei. Atât cât simți. Atât cât vor mușchii tăi. Cardiaci sau restul.
Cuvintele însă, nu ne țin de singurătate. Nu ne țin de frig noaptea când ajungem acasă. Nu ne țin de mână când suntem bolnavi. Nu ne privesc în ochi. Nu se plimbă cu noi prin parc, pe malul mării. Ne dăruiesc aproape totul, dar ne lasă atât de goi. Ca o Fata Morgana: o simți că e acolo, o vezi oarecum, dar nu o vei avea niciodată. Va fi mereu o himeră dulce, frumoasă, care va naște în tine roiuri de emoții, dar atât.
Bineînțeles că poți trăi și astfel o viață întreagă, dar viața înseamnă mult mai mult. Înseamnă să poți să te scalzi în privirea cuiva, să îl poți alinta, să vă certați, să vă împăcați, să poți clădi, să poți avea copii, să poți avea o familie. Să poți sta seara pe terasă și să privești în aceiași direcție. Mână în mână. Să simți căldura palmelor cuiva cuib ție, nu doar să îți induci o stare! Să râzi, să te bucuri și să îți împarți viața cu cineva. Să fii și să devii martorul vieții și sufletului cuiva. Și viceversa.
Viața înseamnă să înveți să dăruiești, să faci compromisuri, să clădești, să primești, să trăiești înainte de toate! Da, e mai bine în doi și în mijlocul unei familii decât singur. Sunt multe greutăți și responsabilități, dar e mult mai frumos să privești în urmă și să vezi cât de multe vieți, clipe și amintiri au răsărit acolo. Și au crescut. Și au dat mlădițe.
Și totuși, oamenii aleg să devină impersonali.  Au ales să devină litere nu oameni. Au ales să transforme viața într-un alfabet nu într-o familie. Pentru că teama de viață e mai mare decât dorința de a trăi.

Ramona Sandrinade @, 4 August 2014




Încredințați-vă că încă mai aveți puterea de a spera

Ramona Sandrinade @, 8 August 2014

Nimeni nu își dorește să treacă prin viață singur…

De-a lungul întregii noastre existențe dăruim dragoste. Dăruim bucăți din noi. Vise. Speranțe. Gânduri. Viață. Ne încredințăm altora cu încredere și… sperăm.
Sperăm că nu vom fi împrăștiați în toate colțurile vieții și ale sufletului, fără decență și fără posibilitatea de a ne reculege. De a ne aduna. Sperăm că oamenii aceia chiar sunt așa cum ni se arată și nu avem nici un motiv să ne apărăm. Sperăm că nu vom fi nevoiți să ridicăm scutul suspiciunii. Să ne închidem în spatele unui zid rece unde nimic nu e ceea ce pare. Nici măcar noi, oricât de multă neîncredere au oamenii adunată în ei. Oricât de multă trădare. Nesiguranță. Durere.
Nimeni nu își dorește să treacă prin viață singur. Chiar dacă în spatele unui perete de singurătate și urâciune se află un om care pretinde că îi este mai bine așa, niciodată nu va fi acesta adevărul. Omul este carne și suflet! Sufletul va simți mereu nevoia de a primi și dărui dragoste. Chiar și în clipele în care noi nu mai credem asta.
Vrem să fim martorii vieții cuiva și alții să fie martorii vieții noastre. Vrem să avem cu cine sorbi cafeaua de dimineață, cu cine să stăm la televizor la filmul de seară. Vrem să avem cu cine privi la stele. Vrem pe cineva cu care dacă nu putem avea un copil, măcar să ne naștem o dragoste pe care să creștem și să o protejăm împreună.
De-a lungul existenței noastre, dăruim dragoste. Și de multe ori suntem trădați, înșelați, judecați și rupți în mii de bucăți. Dar, chiar și așa, trebuie să credem în puterea lucrurilor și întâmplărilor bune: mereu va fi un drum nestrăbătut și pentru noi.
Dacă vom sta cu capul în nisip, dacă vom renunța la viața noastră, dacă nu vom lupta pentru ceea ce suntem și ne dorim, niciodată nu vom găsi calea și nu vom știi ce poate fi de-a lungul ei. Dăruiți bucăți din voi. Vise. Speranțe. Gânduri. Viață. Doar așa putem construi. Suflete. Vieți. Iubiri. Cămine.
Încredințați-vă că încă mai aveți puterea de a spera.

WebCultura,  Ramona-Sandrina

4 octombrie 2014

O sâmbătă plină de emoție...

(Sursa foto: internet)

Vă doresc o sâmbătă plină de emoție frumoasă, de dans al sufletului, de iubire și nostalgie în culori exuberante!

Câtă tăcere...

Cât de tare se aud toate zgomotele lumii în mine și câtă tăcere mă inundă când mi se rupe sufletul de dorul tău!!! ♥ ~ ♥ - Ramona-Sandrina :'(

nici nu plâng

cum ni se mai rup aripile Doamne
de parcă am fi fluturi țintuiți în noi
și în cei pe care îi iubim

iubite..
iubite?
iubiteeeeee!
sufletul tău mi-e insectar mie
și vezi? nici nu plâng când îmi
dau jos aripile cu noi

(nici nu plâng, Ramona-Sandrina)

25 septembrie 2014

Călătoriile

(Sursa foto: internet)

Călătoriile lungi și grele, pot avea într-un sfârșit, un final frumos! - Ramona-Sandrina

La voia întâmplării

(Sursa foto: internet)

Multă lume m-a lăsat la voia întâmplării și multe lucruri le-am lăsat eu la voia întâmplării! Ciudat este că viața le-a "întâmplat" frumos, iar lumea care odată mi-a întors spatele, nu a făcut decât să mă ajute mai repede să îmi deschid ușile reușitelor și să urc pe scara bucuriilor! - Ramona-Sandrina

24 septembrie 2014

Singurul mod prin care poți să îți înveți copilul dragostea de viață, este să îl înveți să o respecte!



Și...s-a făcut liniște ^_^! (Augusta, Zuza și Bruno)

Singurul mod prin care poți să îți înveți copilul dragostea de viață, este să îl înveți să o respecte! Sub toate formele ei! Și să se bucure de ea! Viața și dragostea înseamnă încredere, responsabilitate, prietenie și sentimente unice! - Ramona-Sandrina

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)




(Sursa foto: internet)

Doamne, cum trecea timpul când tu îl umpleai cu tine. Liniștit și frumos. Nimic rău nu putea să mă atingă. Nici măcar gândul că tu nu mi-ai fost deloc în viața asta. Și totuși, cu tine, totul a fost mai palpabil decât orice altceva cu altcineva. Îmi amintesc nopțile. Nopțile noastre când stăteam pe spate în airbă și număram stelele. Eu le culegeam din privirea ta, tu de pe buzele mele. Un cer de stele! Îmi amintesc cum îți citeam și tu îmi sărutai gâtul, umerii și îmi vorbeai despre sufletul meu. Apoi râdeam amândoi, iar cartea zbura cât colo. "Ce să faci cu ea? Mă întrebai. Nu știi că tu ești toată biblioteca mea? Toate poveștile frumoase ale lumii zac în tine! Vreau doar să le scot la lumină!". Și le-ai scos. Una câte una! Și m-ai făcut să le scriu. Pe toate este semnătura iubirii noastre și în toate am scris cu cerneala sufletului tău. Cândva, am să îți citesc! Viața asta iubite, nu ține o veșnicie! Se va naște și a noastră! Până atunci...ne vom iubi frumos. Disperat, nebunește, mut, dar frumos! Și etern! - Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina

Și dintr-o dată...

(Sursa foto: internet)

Și dintr-o dată s-a făcut atât de liniște în jur și în mine, încât mă tem că aproape am ucis! Sufletul! Când el moare, nu se aude nimic. nici măcar un foșnet de gând. - Ramona-Sandrina

Citate - Ananis Nin

(Sursa foto: internet)

"Cât de minunat este să-l poţi admira pe cel pe care-l iubeşti! În plină lumină a zilei, cu totală luciditate. Aşa cum priveşti soarele. Aşa că voi veni să te văd dimineaţa şi din felul în care te voi privi vei şti că te iubesc, că sunt tulburată de vocea ta, de ochii tăi, de zâmbetul tău strălucitor şi de sunetul paşilor tăi. Te voi vedea şi sunt fericită, înspăimântător de fericită, pentru că sunt aproape de tine." - Anaïs Nin

Și ce miros de toamnă...

(Sursa foto: internet)

Poate că în viață nu toate sunt cum ne dorim și mai niciodată lucrurile nu se întâmplă când le așteptăm, dar merită să trăim cu entuziasm fiecare clipă în așteptarea momentelor perfecte! Să speri, nu e o nebunie! Să speri, înseamnă să înveți să trăiești! - Ramona-Sandrina

Și ce miros de toamnă...Bună dimineața oamenii mei frumoși! O zi de toamnă ca în basme vă doresc!

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger)

(Sursa foto: internet)


Uneori, zburăm fiecare cu aripile noastre. Împreună, dar fiecare separat. Alteori, zburăm fiecare cu aripile celuilalt. Departe, dar totuși legați printr-o iubire fără de sfârșit! Vei fi mereu, perechea sufletului meu. Știi asta! Oriunde voi zbura și oriunde îmi voi face cuibul, tu îmi vei credința că viața mea nu e în zadar! Te iubesc într-atât, încât pentru tine voi accepta să trăiesc orice îmi este hărăzit a fi departe de tine! - Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina

♥~♥

♥~♥...nothing...nobody...



De toamnă...



De toamnă, de gânduri, de tine, de mine, de cald, când sufletului îi e frig...!

mi-e dor de tine...



mi-e dor de tine, iubite
de glasul care nu m-a atins niciodată atât de aproape
încât inima să stea uitând să bată, iar pielea să se cutremure
ascultându-te
mi-e dor de tine, iubite
aşa cum îmi e dor de dimineţile cu rouă şi păsări fericite
zburând pe un cer senin şi fericit în timp ce iubirea îşi face culcuş
în palmele tale
mi-e dor de tine, iubite
nefiresc aşa cum îmi era dor de iubire când desenam unicorni
cu privirea aşteptând ca pasul tău să se adauge încet pasului meu
de doi
mi-e dor de tine, iubite
şi mă întreb cum poate să îmi fie dor de ceva ce nu cunosc
de cineva care doar a locuit în mine fără să facă paşi din inima
mea afară
mi-e dor de tine, iubite
ca şi cum m-aş îmbrăca cu tine, în braţele tale, în privirea ta
şi mi-ar fi totuna oriunde aş merge lumea mea ar fi mereu
aproape
mi-e dor de tine, iubite
ca de sentimentul acela netrăit vreodată, dar despre care ştii deja
că poate opri pământul în loc, iar aerul tău va fi tot acolo
în inima ta

mi-e dor de clipa aia când între noi doi nu va mai fi aer
decât noi la o bătaie de inimă depărtare

(mi-e dor de tine... - Ramona-Sandrina~Lady Allia)

Citate - Nichita Stănescu

(Sursa foto: internet)

Nu sunt de profesie nefericit. Nici un om tragic nu sunt din inclinatie fireasca. Am adunat bucuria si fericirea ca sa le comunic si altora. Tristetea e mai trecatoare decat osul sau scheletul. Ochii sunt destinati vederii si nu lacrimii. - Nichita Stanescu via Fata Morgana

teamă

(Sursa foto: internet)

"A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta."

azi, a început ziua ca oricare alta. o zi de toamnă ruginie
cu miresme de tine. aceleași. nu te voi uita nici în o mie de ani
să te uit, e ca și cum aș încerca să mă uit pe mine cu totul
afară, se aude foșnetul frunzelor. vântul le de la miazănoapte, iubite
pe mine, mă răscolește dorul de tine, iar toamna asta
m-a găsit goală, de parcă din mine s-au smuls toate frunzele,
au căzut toate petalele și au plecat toate păsările călătoare
mă simt...a nimănui. sunt desuflețită și înjumătățită. nu pot respira corect.
te inspir și te expir și sper ca undeva departe, să îți văd silueta apropiindu-se
și dintr-o dată este atât de frig. atât de frig iubite!
de parcă toate iernile s-au adăpostit în mine. și toate clipele fără tine.
nimic nu mă va mai încălzi. am să trăiesc mereu viscolindu-mă cu gânduri
despre ce ar fi putut fi. tu taci! între noi, se crapă pământul și mă înghite,
iar mie, dintr-o dată, mi se face teamă. de viață. de viața asta fără tine
de unde, într-o zi, voi lăsa și ultima suflare să-mi plece către țările sufletului tău
unde? unde sunt iubite? unde? dacă voi căuta în zadar și voi bântui la nesfârșit aceste eternități ca și cum nu aș mai găsi lumina???
nu vreau să se întunece cu tine! în mine încă, din când în când, se mai aude
bătând o inimă cu tine...


(teamă, Ramona-Sandrina)

Speranță...


Și totuși, în mine, mai pâlpâie o speranță. Tu! - Ramona-Sandrina

25 august 2014

Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina





Când stau trează, înseamnă că te caut. Înseamnă că te aștept. Înseamnă că mi-e dor. Și eu stau trează de când mă știu. Bufnițez. Iar tu, te lași așteptat. Uneori, nici măcar nu mai știu dacă mă iubești. Dacă m-ai iubi, ai ști cât de tare doare dorul. Nu de alta, dar știu când îți sângerează sufletul. Ai uitat? Sângerez cu tine. Pe tine te doare, iar al meu sângerează iubirea noastră pe litere, pe doruri, pe chemări, pe nerostite și tăceri sfâșietoare. Dar voi sta trează. Cât o fi să fie. Știi de ce? Așa simt că sunt vie și mai e rost de viață atâta vreme cât pot scruta depărtările din ce în ce mai adânci cu tine. Măcar sunt. Și măcar am ce aștepta. Fie și o iluzie. Când stau trează, înseamnă că te caut. Înseamnă că te aștept. Înseamnă că mi-e dor. - Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger), Ramona-Sandrina

24 august 2014

Să nu te mai iubesc, nu aș ști!

(Sursa foto: internet)

Să nu te mai iubesc, nu aș ști! Este ca și cum m-aș descarna de mine fără să mă rup în mii de bucăți! Eu, fără tine, nu pot fi. Nici tu fără mine. De asta, vom fi mereu legați unul de altul prin această iubire! - Ramona-Sandrina

O altfel de poveste a Lunii

(Sursa foto: internet)

Iubea Luna. Își dorea mereu să ajungă la ea. A construit odată o scară. Dar nu i-a ajuns. Astfel că, micuța Suflețica, și-a pus o dorință. Să construiască un lasou din gândurile ei și să tragă Luna către ea. Zis și făcut. A țesut gânduri și gânduri. Unul de altul. Unul în altul. Le-a prins între ele cu lacrimi, speranțe și bucăți de suflet. Până a fost gata. Apoi, a urcat pe vârful casei și a așteptat. A așteptat să iasă Luna. Era chiar deasupra casei. Suflețica a aruncat lasoul înspre Lună, dar visele au prins aripi, o parte din speranțe s-au risipit, iar lacrimile au devenit o ploaie sărată și caldă. Dezamăgită și înfrântă, ea s-a așezat jos și a oftat. În clipa aceea, Luna s-a apropiat de ea. Ca niciodată, Luna a privit în jos și a zâmbit. A lăsat în jos o rază și i-a mângâiat chipul și creștetul. I-a pus o stea în frunte și una în suflet. Să îi lumineze mereu drumul către Suflețel. Luna știa de ce vroia Suflețica să o atingă. Vroia doar să îi spună lui Suflețel: "Noapte bună!" și să o sărute pe frunte pe partea lui de Lună. S-a aplecat, iar Suflețica a sărutat-o cu drag.

"Noapte bună, Suflețel! Steaua din sufletul meu va străluci atâta timp cât noi doi vom crede unul în altul. Când unul din noi nu mai crede, ea se va stinge. Și eu la fel. Strălucește, dragul meu, iar eu voi trăi!"

Suflețel a tresărit, steaua din inima lui a lic[rit din nou, iar apoi, viața și-a continuat ticăitul ca și cum ei nici nu ar fi fost vreodată. Deși, toate poveștile încep cu: "A fost odată ca niciodată..."!

Luna se ridică lăcrimând. Din acea noapte, Luna nu se mai apropie de oameni. Bucăți din ea s-au sfărâmat și au căzut. Și tot cad.Sunt lacrimile ei. Luna plânge scuturându-se de suflet peste noi! Noi vedem cratere pe Lună, dar ele sunt defapt dorințele noastre! Și noi tot le punem! Uneori, încă mai ajung la ea! Atunci, Luna se ascunde în întuneric și e eclipsă! - Ramona-Sandrina, Suflețica și partea ei de Lună

Noapte bună, copii mici și mari!

9 iulie 2014

Într-un câtva timp, nici prea mult, nici prea puțin, am cunoscut adevărata dragoste...




Într-un câtva timp, nici prea mult, nici prea puțin, am cunoscut adevărata dragoste. Are ochii cei mai frumoși din univers. Mâinile cele mai protectoare. Gurița cea mai vorbăreață și zâmbăreață. Gândurile cele mai năstrușnice. Iubește să danseze, să gâdile, să se bată cu pernele, să fie alintat. E un nebunatic :). E frumos în tot ce face. În tot ce spune. E minunat și când tace. Iar când doarme....am mereu senzația că este Dumnezeu acolo alături de mine în toate. E liniște! Cea mai curată și liniștită liniște!!! Știu...știu...și iubirea voastră e la fel. Pentru toți a lor e cea mai frumoasă și așa trebuie să fie. Doar că eu acum vorbeam de a mea. Vorbesc cu dor. Vorbesc cu melancolie. Vorbesc cu dragoste și niciodată cu regret. A fost ca o primăvară-vară în care am învățat să ies din pământ, să înmuguresc, să înfloresc și să trăiesc! A fost ca un anotimp unic ce nu trece. Nu există iarnă pentru iubire. Iubirea nu e o boală care trece. Iubirea e un sentiment care se naște în suflet și trăiește atâta timp cât trăiește sufletul. Sper ca al meu să fie nemuritor. Cumva, trebuie să găsesc cheia, pentru că nu am de gând să îl las niciodată să moară, iar el să dispară! Într-un câtva timp, nici prea mult, nici prea puțin, am cunoscut adevărata dragoste. Nu am cunsocut-o în adolescență. Nici în tinerețea crudă. Ci acum. Am cunoscut-o dinainte de a mă naște și am avut fericirea de a-l regăsi preț de ceva timp. Și a fost...extraordinar! A rămas...neprețuit! Nici nu mai contează acum numele lui, nu e așa? Contează doar că e scris în mine pentru tot restul eternității și eu îl rostesc clipă de clipă ca pe o ultimă rugăciune! ♥ ~.....~ ♥ - Ramona-Sandrina

"Lumina mea, îngroapă-te cu mine
La primăvară poate încolţim. - Adrian Paunescu"

7 mar. 2014

Citate în imagini


Nimeni, niciodată nu mi-a atins inima așa cum ai făcut-o tu...



 (Sursa: Hanul Poveștilor)

Din clipa în care te-am găsit te-am adăpostit în inima mea și te-am iubit! Am bătut cu tine în fiecare clipă a vieții mele și voi bate...până la ultima. Nimeni, niciodată nu mi-a atins inima așa cum ai făcut-o tu. Tu ai sărutat-o și ai trezit-o! Mi-e dor...! - Ramona-Sandrina

Din clipa in care te-am cunoscut am uitat sa dorm... Ma odihnesc iubindu-te... (N.A)

Te voi găsi, oriunde ai fi!

 

Te voi găsi, oriunde ai fi! Inimile noastre nu cunosc depărtări! ~ - Ramona-Sandrina 

Dansează cu mine...

 
(Sursa: Hanul Poveștilor

Dansează cu mine până la sfârșitul lumii și înapoi... ~ - Ramona-Sandrina

Eu sunt aici și te aștept...

Suflețel și Suflețica

 
 (Sursa: Hanul Poveștilor)

în zare, peste mări și țări,
peste ape și munți,
departe, departe,
atât de departe, încât privirea nu putea atinge,
trăia un bărbat
un bărbat
frumos, cum altul nu este și nici o altă poveste
nu l-a putut scrie sau descrie
deși, câteva,
au încercat și s-au dat peste cap de trei ori
să înfăptuiască magia,
dar el dispărea de fiecare dată din fața literelor,
din fața crăieselor și a sirenelor care îl strigau
se ascundea după colț de lume,
după strălucire de lună plină
așteptând,
așteptând un surâs anume, un glas anume, doi ochi căprui
pe care el îi știa din toate viețile lui, din vise, din gânduri
aștepta o femeie simplă,
fără farduri sufletești, fără cânturi de sirene,
un copil care să îi adormă la piept în nopțile reci
și să îi rămână și în cele calzi
care să alerge cu el de mână în zile bune și să îi stea la pas
și în zile mai puțin bune
în fiecare dimineață și seară și noapte
și clipă, el punea palma streașină la suflet șoptind încet chemări,
cuvinte de dragoste și alint
așteptări,
iar într-o zi, femeia-copil a apărut
depărtarea a rămas, dar
în zare, peste mări și țări,
peste ape și munți,
departe, departe,
atât de departe, încât privirea nu putea atinge,
trăia un bărbat, iar în sufletul lui, o femeie,
iar despre ei, despre Suflețel și Suflețica,
se tot scriu povești
la colț de suflet, în locul unde se naște iubirea
adevărată

(Suflețel și Suflețica, Ramona-Sandrina, Lady Allia)

4 mai 2014

Cutiuta cu citate

(Sursa foto: Pinterest)

Așa arată tăcerea cea mai adâncă! Te scufunzi în ea și în tine și...simți cum cum se taie cu tine și te prelingi...În urma ta nu se aude nimic! Nici în prezența ta! Nici în preajma ta! Totul e închis în tine! - Ramona-Sandrina

Diana Georgia Ionescu


Diana Ionescu Official, o pagină a baletului, sufletului și frumosului...
"În timp ce dansez nu pot să judec, nu pot să urăsc, nu pot să mă separ de viață. Pot să fiu doar fericit și împlinit. De aceea dansez." - Hans Bos