suflete pereche

 

acum, acum, spune-mi tu, dragul meu, ce am să fac?
ce am să fac cu atât de multă dragoste, minune și mirare?
ce am să fac cu atat de mult "tu" în mine
și cu atât de mult "eu'' în tine?
cum voi împăca eu viața și destinul acesta concret cu noi?
cum să te alung fără să mă rup?
cum să ma rup fara să te sfâșii???
oricum aș face ne-am desprinde ca niște mici fâșii de piele
de pe suflet și ar urla visele în noi
de dejnădejde!
cum să mă fac că nu te-am întâlnit? că nu te-am văzut?
cum să învăț uitarea pe de rost până la sânge?
cum? când și acolo te-aș găsi născut în mine parcă
asemeni unui Alfa și Omega al gândurilor mele
cum să dispar fără să mă evapor în mine până la ultima
picatură cu tine?
cum, când și în aer te simt plutind și vorbindu-mi despre
toate mările, constelațiile, iubirile ce parcă s-au născut
odată cu noi, demult, demult, când sufletele noastre
erau doar o poveste, iar noi niște mici litere
rostogolite de-a valma în palma lui Dumnezeu
care făcea cuvinte încrucișate până ne-am potrivit
suflete pereche într-un capăt și altul de lume
fiecare cu viața lui, până când într-o seară viața mea
a devenit a ta, viața ta a devenit a mea
și atât de mult s-au contopit încât nu mai știm unde începe una
și unde se continuă cealaltă, iar eu mă răsucesc în mine
neputând înțelege unde mi-ai fost până acum suflete?
pe ce tărâmuri de viață și visare ne-am făcut noi veacul
și oare de câte ori s-au ciocnit galaxiile inimilor noastre
în timp ce noi eram prea ocupați să ne pierdem în alte iubiri
și rosturi fără de rost?!

acum, acum însă spune-mi tu, dragul meu, ce am să fac?
ce am să fac cu atât de multă dragoste, minune și mirare?
ce am să fac cu atat de mult "tu" în mine
și cu atât de mult "eu'' în tine?
unde să mă ascund să nu mă ajungă această dragoste?

(suflete pereche - Ramona-Sandrina)