lumea s-a intors odata cu mine

m-am nascut plangand a dor de viata
intr-o lume muta si moarta mie
am ras
nu mi-a raspuns!

ea, viata,
statea la taclale cu toti oamenii
mai putin cu mine
atunci am strigat
nu m-a auzit nimeni
decat durerea si tristetea
care mi s-au inghesuit in carne, in gura,
in ochi, in sange
nu insa si in suflet!

el, sufletul inca spera
am mai strigat odata si inca odata si inca odata
si am tot strigat,
moartea m-a auzit si m-a luat tot plangand

cat de singur m-am nascut Doamne
si cat de singur am murit
in lumea asta atat de plina
prin degete mi s-au prelins tristetile,
durerile,
pana si ele m-au parasit
nu insa si sufletul
el a fost ultimul care m-a tinut de mana
in timp ce ma cautam din nou
in pantecul mamei!

de ce plangi Doamne?
m-am intors, iar lumea s-a intors odata cu mine
la mine!

…….

pentru Eugen Constantin Anghel

fie ca Dumnezeu sa aiba grija de sufletul lui, iar el sa ne ierte de atat de multa nepasare si tacere!