4 noiembrie 2009

Altfel de ploi...


Cargo-Ploaia


Pentru că de curând, am citit pe blog la Lisandru un text absolut minunat despre ploi, mi-am amintit de ale mele. Surprinzător aş spune...
Mi-au amintit de atât de multe nopţi în care stăteam căţărată pe un pervaz plin de flori, cu spatele lipit de peretele care deja îmi luase mărimea umerilor şi cu picioarele pe calorifer. Mi-am amintit cum încercam să-mi găsesc puterea de a aduna toate amintirile frumoase în jurul meu, în timp ce, afară...ploua! Nu avea importanţă că şi în mine ploua, iar fereastra picura în acelaşi ritm cu privirea...
Stăteam ore în şir şi priveam în gol. În afara felinarelor şi a unor lumini uitate dincolo de ferestre...nimic strălucitor, nimic care să mă trezească sau să vreau să mă lase să mă trezesc.
Doar în mine, din când în când mai "sclipărea" câte o dorinţă, câte o speranţă şi atât...vorba bietului Scăpărici...

"Sus, stele mari si jos stele mici. noi suntem licurici
Sunt bucurosi melci si arici, si greieri si furnici
Sunt bucurosi ca prin poteci aduna stele mici.
Ard stele mari, ard stele mici, noi suntem licurici.

Refren:
Cand toti sclipesc eu ma prajesc
Iau foc pe loc, pe loc
Sa arzi chiar ca un pai
Ce asta-i viata?!
Vai,
Ce asta-i trai!?

Sunt licurici fara sclipici
Ma cheama Scaparici.
Sunt Scaparici,
Dar n-am sclipici,
Dar n-am nici un sclipici.
Plici, colo, ici
Prin apa plici
Mai bine-as fi arici.
Ce licurici fara sclipici
Ce fel de licuricï?
:(  - (Mihai Constantinescu - Scaparici)"

Dincolo de toate...ploile sunt frumoase. Au puterea de a linişti, de a-ţi arăta frumuseţea unor dimineţi mai limpezi, de a sta o clipă pe palma ta când o întinzi.
Uneori, nu prea des, în urma lor se nasc curcubeele ca şi când, sufletului îi este permis din când în când în viaţă să strălucească în toată durerea lui!
Ploile pot să ne arate cât de mult pot conta pentru noi oamenii dragi...gesturile lor simple, zâmbetul, somnul liniştit, îmbrăţişarea.., iar uneori, chiar şi depărtările cele mai apropiate...dacă aş putea să mă fac înţeleasă în metafora asta.
Ploile îţi arată valoarea speranţelor şi pot da contur imaginilor de dincolo de ele. Printre picături realizăm că defapt, niciodată nu suntem singuri, iar când iubim distanţele nu contează, chiar dacă ele ar dura o viaţă!

Iubirea nu se măsoară nici în timp, nici în km, ... ci în ceea ce suntem capabili să simţim pentru cel iubit!

Singura distanţă care ar conta ar fi cea din suflet...dacă ar fi!

4 comentarii:

Lisandru Cristian spunea...

O foarte frumoasă postare, o foarte frumoasă melodie. Cea mai bună piesă a celor de la Cargo. Ploile au darul de a fascina întotdeauna şi de a oferi inspiraţie pe pâine. Mulţumesc pentru linkul către mine, Lady Allia...

Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) spunea...

Mulţumesc din suflet pentru cuvintele frumoase.
Cât despre texte...dacă doar un singur suflet este mulţumit şi zâmbeşte citindu-l, sau îşi trezeşte melancolii...eu sunt fericită!

Pentru link...dacă ar fi după mine aş pune link pentru fiecare postare de a ta omule frumos!

Vă doresc o zi senină şi zâmbitoare amândurora!

cherie spunea...

Si mie mi-a placut melodia si romantismul tau... Si aici ploua! Ploua si trebuie sa ies din casa si n-am nici un chef !
Mai bine....visez... cu ploaia !

Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) spunea...

Bine ai revenit Cher...
Mă bucur să te revăd şi mă bucur că îţi place melancolia mea. Mai am...:), deoarece există un suflet minunat care ştie să o alimenteze permanent!

Nici eu nu am avut chef, dar a trebuit să iau Gărgăriţa şi să ies afară.
Poate târziu, dar merg şi îţi fac un ceai cald şi stăm amândouă şi visăm...ce zici?