(Sursa foto: netlog)
alergam atât de desculţă de gânduri
cerul îmi ajungea până la brâu
norii se jucau prin păr,
iar rândunele îşi făceau cuib în privirile mele
mai mari decat orizontul
alergam atât de desculţă de ploi
nopţile coborau să-mi spună poveşti
stelele se încingeau în dans alături de mine,
iar luna mi se aşeza pe umăr şoptind
atât de multe universuri
alergam atât de desculţă de oameni mari
copilăria zbura mână în mână cu mine
şotronul deschidea lumi uitate sub paşi grăbiţi,
iar zilele păreau un spic de grâu în roua
primelor dimineţi cu păr lung
2 comentarii:
"alergam atât de desculţă de ploi" - fără alte cuvinte, ar fi de prisos...
Multumesc mult, Lisandru!
O seara minunata va doresc :)!
Trimiteți un comentariu