(Fotografie realizată de Sorin Onişor. Sursa foto: Exclusiv news)
"Dă-mi Doamne zăpadă! Din cer fulgi mari să cadă
îngeri să fac, sania să trag, în alb să mă-mbrac!
Ore în şir la geam să visez, fulgii de nea să îi pictez
roiuri de alb pe obraji să-mi aşez! "
şi Domnul mi-a dat
mi-a dat zăpadă
şi mult, mult prea mult alb
mi-a dat ninsoare,
mi-a dat visare,
mi-a dat nămeţi
de-adunat în lopeţi
fluturi de gheaţă pe-obraz şi pe faţă
case-afundate,
morminte pe sate
oameni îngropaţi, îngeri de nea adevăraţi
şi neputinţă din multă voinţă
genunchi în pământ, adânc Doamne-adânc
aşa îi îngrop
la TINE mă rog
opreşte ninsoarea,
opreşte iarna,
durerea şi teama
sunt mame bătrâne troienite în case
şi n-au pe nime
de mâini să le ţie
să le-ncălzească, să le-ngrijească
şi să le spună,
o vorbă bună
când la fereastră viscol se-nalţă,
şi nimeni în casă
nimeni afară
doar de pe munte un urlet de boală
urlet de moarte
şi singurătate
urlet troienit
în inimi cuţit
opreşte zăpada,
opreşte, topeşte
din suflet amarul,
din oameni gheţarul
şi-adu primăvara în case bătrâne departe de lume
şi-adu iar la mame
o mână cuminte,
o rugă fierbinte,
un chip de copil,
plin de senin
soare de prunc ca un văl să-l arunc
un văl de căldură
pe pieptul de mumă!
şi-adu ghiocei cu oameni în ei
cu bunătate
şi cu iubire
cu drag de oameni
şi cu trăire
cu neuitare
fă omul om şi lasă-l aşa
că tare-i iarnă când viaţa-i grea
şi-oriunde mergi
din oameni culegi
doar nepăsare,
durere,
uitare
şi numai grabă
şi numai treabă
fă-l ca să stea Lumină să ia
Lumină să dea
nu doar de Paşte
ci-n tot ce face!
"Mă rog Doamne ţie...opreşte zăpada, adu primăvara!
Mă simt vinovată din drag de zăpadă!
În lacrima mea, fie prima nea ce dispare-n zare
cerându-şi iertare! "
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu