linişte nemăsurată îmi eşti
fântână de iubire
îmi las să coboare în tine toate
ştiutele şi neştiutele,
gândurile şi negânditele,
sufletul şi mintea
cercuri, cercuri în fiinţa ta
apoi, senin mie
şi apă proaspătă
tuturor zilelor în care nu îmi eşti
aproape
departe, se mai ridică un soare,
iar în noi se oglindeşte
iubirea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu