(Sursa foto: internet)
Nu ştiu voi, dar eu simt de la o vreme că trăiesc într-un Mall imens, unde peste tot văd aceeiaşi marfă - diferă doar ambalajul, iar uneori, nici măcar acela. Oamenii au devenit nişte haine croite pentru croiul altor oameni. Au renunţat la ei în schimbul unor haine în care, cândva se vor simţi ori mult prea mici, ori mult prea mari, iar din manşete vor curge regrete tardive. Un astfel de schimb niciodată nu poate fi benefic!
Femeia... este cea care a căzut prima în acest troc de suflete, unde sufletul nu are nimic de-a face..şi bineînţeles a pierdut, s-a pierdut, pierzându-se...
Femeia, cea căreia nu îi este teamă să fie ea însăşi, nu îi este teamă să se îndrăgostească de un bărbat pentru suflet şi nu pentru bani, cea căreia nu îi este teamă să zâmbească, să îmbrace un decolteu fără să cadă în pornografie vizuală, cea căreia nu îi este teamă să nască, să alăpteze, să îmbătrânească, să aibă păr cărunt, riduri, ...este din ce în ce mai rară!
(Sursa foto: internet)
Femeia-accesoriu...are cota de cumpărare cea mai crescută, pentru că acceptă orice...inclusiv renunţarea la sine până la nulitate. Ea îşi poate schimba înfăţişarea şi aspectul după partener şi după locul din dreapta a maşinii!
Ele se poartă cu sâni sau fără sâni, cu buze groase sau subţiri, cu fese bombate sau plate...depinde de cerinţele celor din jur!
"Dragă, parcă mi-ar place mai mult să creşti un număr la sutien şi să scazi două la fese. Aaa, da...poate adaugi o jumătate de număr şi la buze!"
(Sursa foto: internet)
Şi uite aşa...ne ridicularizăm noi înşine fără ajutor din partea altora! Şi, uite aşa, devenim un fel de poşetă umblătoare, care este considerată (pe bună dreptate)...goală şi fără valoare interioară, chiar dacă undeva printre numeroasele parade de aspect exista cândva şi ... un suflet de femeie!
Femeia-bărbat...este şi ea destul de cotată fiind un fel de 3 în 1 pe care fiecare îl prepară după gust. Unii o preferă fără zahăr, alţii cu puţin zahăr, iar cei mai mulţi cu cât mai multă cofeină!
Femeia-bărbat...este cea care trebuie să bea cot la cot cu partenerul, să înjure şi să mănânce seminţe aruncând gunoiul în capul vecinei, iar uneori să-l pună la skandenberg sau să-l oblige să fie bărbat!
Ea ştie tot în casă şi le face pe toate, inclusiv barbarizarea ultimului gram de femeie din ea. Îl înţelege când merge la femei, când vine beat sau când îşi bate copii. Pe ea nu, pentru că ea ripostează pentru drepturile ei dormind prin şanţuri şi prostituându-se pentru bunul mers al familiei... către niciunde!
Probabil pare o ironie, dar...am remarcat faptul că oamenilor le este teamă să mai vorbească din suflet, să facă gesturi spontane, să zâmbească, să întindă o mână. Aproape nimeni nu mai face nimic fără a aştepta ceva în schimb, iar dacă primesc ceva...devin suspicioşi sau chiar răutăcioşi!
Începem să semănăm toţi între noi - nişte haine fără conţinut, fără strălucire. Stăm în vitrine şi privim în gol, ca şi cum nu ne-ar sta în putere să trecem dincolo de barierele autoimpuse.
Dacă unii îndrăznesc să fie plini de compasiune, de iubire şi vorbesc liber despre aceste sentimente...sunt luaţi de fraieri şi proşti, sunt consideraţi demodaţi deoarece ei încă mai cred şi luptă pentru convingerile, dorinţele şi ideaşurile lor.
Oamenii au renunţat din ce în ce mai mult la ei pentru a fi cum îşi doresc alţii să le fie... Nu le mai place să se uite către ei în oglindă...îşi doresc să fie altcineva, altceva...îşi creează nişte holograme depersonalizate şi le trimit în viaţă...fără ei!!!
Eu sunt o fire explozivă, copilăroasă, romantică, imprevizibilă, spontană...îmi place să râd, să visez, să spun oamenilor că îi iubesc pentru că simt asta şi nu mi-e jenă, îmi place să zâmbesc oamenilor, să mă joc cu copiii fără să mă gândesc că îmi şifonez rochia sau îmi rup ciorapii de mătase..., îmi place să fiu eu cu toate riscurile impuse de firea mea!
Uneori când mă uit în oglindă mă bucur de ceea ce văd. Nu sunt o frumuseţe, dar am privilegiul de a fi eu însumi şi de o parte şi de alta a oglinzii!
Femeia-bărbat...este şi ea destul de cotată fiind un fel de 3 în 1 pe care fiecare îl prepară după gust. Unii o preferă fără zahăr, alţii cu puţin zahăr, iar cei mai mulţi cu cât mai multă cofeină!
Femeia-bărbat...este cea care trebuie să bea cot la cot cu partenerul, să înjure şi să mănânce seminţe aruncând gunoiul în capul vecinei, iar uneori să-l pună la skandenberg sau să-l oblige să fie bărbat!
Ea ştie tot în casă şi le face pe toate, inclusiv barbarizarea ultimului gram de femeie din ea. Îl înţelege când merge la femei, când vine beat sau când îşi bate copii. Pe ea nu, pentru că ea ripostează pentru drepturile ei dormind prin şanţuri şi prostituându-se pentru bunul mers al familiei... către niciunde!
(Sursa foto: internet)
Probabil pare o ironie, dar...am remarcat faptul că oamenilor le este teamă să mai vorbească din suflet, să facă gesturi spontane, să zâmbească, să întindă o mână. Aproape nimeni nu mai face nimic fără a aştepta ceva în schimb, iar dacă primesc ceva...devin suspicioşi sau chiar răutăcioşi!
Începem să semănăm toţi între noi - nişte haine fără conţinut, fără strălucire. Stăm în vitrine şi privim în gol, ca şi cum nu ne-ar sta în putere să trecem dincolo de barierele autoimpuse.
Dacă unii îndrăznesc să fie plini de compasiune, de iubire şi vorbesc liber despre aceste sentimente...sunt luaţi de fraieri şi proşti, sunt consideraţi demodaţi deoarece ei încă mai cred şi luptă pentru convingerile, dorinţele şi ideaşurile lor.
Oamenii au renunţat din ce în ce mai mult la ei pentru a fi cum îşi doresc alţii să le fie... Nu le mai place să se uite către ei în oglindă...îşi doresc să fie altcineva, altceva...îşi creează nişte holograme depersonalizate şi le trimit în viaţă...fără ei!!!
Eu sunt o fire explozivă, copilăroasă, romantică, imprevizibilă, spontană...îmi place să râd, să visez, să spun oamenilor că îi iubesc pentru că simt asta şi nu mi-e jenă, îmi place să zâmbesc oamenilor, să mă joc cu copiii fără să mă gândesc că îmi şifonez rochia sau îmi rup ciorapii de mătase..., îmi place să fiu eu cu toate riscurile impuse de firea mea!
Uneori când mă uit în oglindă mă bucur de ceea ce văd. Nu sunt o frumuseţe, dar am privilegiul de a fi eu însumi şi de o parte şi de alta a oglinzii!
Nu-mi creez imagini despre mine şi nici nu îmi doresc să fiu altfel pentru altcineva, iar oglinda nu poate să mă mintă în aceste condinţii şi nici să mă deformeze în favoarea sau defavoarea mea!!!
Mă bucur de faptul că oglinda mea nu îmbracă o altă persoană în afara mea!
Îmi place să fiu feminină şi mă bucur că pot fi astfel, într-o lume care a împărţit femeia în trei: femeie, femeia-accesoriu şi femeia-bărbat!
Marea majoritate a oamenilor din noi...au murit, iar noi trecem peste ei fără să ne oprim o clipă!
6 comentarii:
asa a fost mereu... carcase goale... poate azi sunt mai multi decat altadata sau poate noi, devenind mai sensibili, avem nevoie de mai mult.
sau poate le e doar frica...
Am ajuns aici pentru ca majoritatea oamenilor incepind din gradinita apoi scoala ,liceu,universitate,vedetele,media promoveaza si incurajeaza aceste lucruri non sens,non valori,dar cind doresc sa intemeeze in viata sa ceva cu sens, valori ,lucruri serioase nu au cu cine.Si cerem statului sa intervina.Dar noi ce lucruri incurajam in viata de zi cu zi.Hai mai bine sa ne schimbam pe noi si apoi se vor schimba si cei din jur.
Florin dragă eu cred că este vorba de educaţie, sau mai bine pus de lipsa ei :).
Aştept să mă contrazici :P!
Dragă Andrei...nu ştiu "noi" ce lucruri încurajăm, dar cu siguranţă ştiu ce lucuri încurajez eu.
Ştiu pentru ce lupt eu de mulţi, mulţi ani şi ştiu de ce fel de valuri şi ziduri m-am ciocnit.
Oamenii nu vor să se schimbe şi nici măcar nu le place ideea de schimbare....dovadă alegerile unde oamenii de adevărată valoare intelectuală şi morală nici măcar nu au luat 10%...
Înainte de a încerca să ne schimbăm pe noi ca şi mulţime, trebuie să ne schimbăm fiecare în particular şi să luăm atitudine în tot ceea ce facem şi nu ne place!
Ar trebui să învăţăm să cerem ami mult respect din partea a tot, începând cu felul în care ne trateză vânzătorii, casierii, birocraţii, medicii, asistentele şi mulţi alţii!
Românii din păcate au valoarea respectului de sine destul de scăzută! Nu se ştiu aprecia şi se lasă călcaţi în picioare!
Dar...în postul meu era vorba despre depersonalizare şi efectul ei! Ne robotizăm în sentimente!
Mulţumesc de trecere şi de discuţie!
o confruntare mica inainte de alegeri? :P =))
daca imi spui mai multe...
adică să îţi dau mură în gură???
Florin...mă dezamăgeştiiii :P!
Vreau să spun că au fost oameni tineri, pregătitţi, şcolaţi, cu idei noi şi convingeri frumoase, iar noi ne-am împotmolit între veşnicele partide: PSD şi PD...
Este clar că românilor nu le plac schimbările radicale, iar mai mult de atât...nu le place să fie conduşi de tineri!
Românii au preconcepţii faţă de tineri...şi au demonstrat asta a "N-a" oară...
Tinerii nu ştiu să facă şi nu ştiu să aducă nimic bun. Mai bine rămânem o ţară îndesată de persoane în vârstă care ştiu mai bine ce e ste de făcut, pentru că au experienţă.
De altfel...şi în ţară funcţionează aceleaşi concepţii ca şi în marea majoritate a familiilor unde părerea tinerilor nu prea contează!
Trimiteți un comentariu