28 februarie 2010

Dumnezeu tace



mă învelesc în nopţi ca şi cum, în jurul meu viaţa
nu şi-ar fi desprins placenta
de neguri şi încercări

încerc să mi-o smulg de pe faţă, de pe suflet,
dar ea se strânge tot mai tare, mai tare
nu-mi mai aud nici zbuciumul

aripile mi-s ude şi îmbibate în pământ plâns,
picioarele mi-s grele şi obosite,
iar genunchii apăsaţi

Dumnezeu tace
tac şi îngerii
tac şi oamenii

numai eu învăţ să mă rog  cu sufletul pe dos!

(Doamne? Doamne?! Doamne???)

10 comentarii:

Matilda spunea...

Foarte frumos ! Şi trist....

Geanina Lisandru spunea...

Au vechime mare de 8000 de ani,
sub formă de pietre, zodii chiar şi bani,
Prinse strâns în şnur ce-mpletea blând
focul şi înţelepciunea,
Fetele-l prindeau în păr de-nflorea natura.
Din bătrâni putem afla despre mărţişor,
Despre tot ce-nseamnă el pentru popor,
El aduce fericire dar şi mult noroc,
Iarna-i simbol pentru alb,
Roşul pentru primăvara ce-ndeamnă la joc.
Vă ofer şi eu în dar mărţişorul- zodie,
Tuturor ce-mi treceţi pragul prins cu fundă roşie...

Nea Costache spunea...

Frumoase si triste stihuri! Felicitari! La multi ani de Martisor!

Ramona-Sandrina Ilie spunea...

Mulţumesc tuturor pentru urări şi vizită...

Tristeţea face parte din noi, iar noi din viaţă. O fi vreun pas pe care eu încă învăţ să îl fac...:).

Mulţumesc pentru cuvintele frumoase!

Cristian Lisandru spunea...

Un gând bun de Mărţişor!

Ramona-Sandrina Ilie spunea...

Mulţumesc Lisandru!
Vă doresc şi eu o primăvară minunată!

Corina spunea...

O primavara frumoasa, cu sanatate si bucurii!

Ramona-Sandrina Ilie spunea...

Asemenea îţi doresc şi eu ţie dragă Corina...
Să ai parte de o primăvară plină de fericire, sănătate, împliniri şi realizări...atât în carieră cât şi pe plan sufletesc!

oana spunea...

off!!!am gandit ca e ceva cu tine;cerul intunecat...nu stiu cum sa fac sa mai inseninez putin atmosfera,sa miroasa a primavara si cer senin,a muguri de flori.
iti doresc o primavara insorita.va pupam si va imbratisam.

Ramona-Sandrina Ilie spunea...

Oana mea... ai tu si asa atat de multe ganduri..., iar eu iti mai aduc altele.

Este ceva...este nevoia de stabilitate, de solutie pentru situatia extrem de grea de acum, este nevoia de a incepe si noi ca si familie asa cum e normal.
Sunt multe, iar soarele intarzie sa mai apara...intarzie de multi ani.

Eclipsa totala de viata!