"Specialiştii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea au stabilit că incendiul din Vadu, în urma căruia au ars peste 300 de hectare de stuf şi vegetaţie uscată din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, a fost provocat de o ţigară aprinsă aruncată la întâmplare."
S-a dus în Deltă. Nici măcar nu ştie de ce a ajuns acolo. Probabil, pentru că l-au convins ceilalţi prieteni. Sau nu. Probabil pentru că are impresia că iubeşte natura când mănâncă mici, bea bere, fumează şi nu-l interesează ce se întâmplă cu resturile de mânacre sau de ţigară. Sau poate îl interesează, dar a fost prea beat să simtă ceva. Nu e vina lui. Nu? Oricui i se poate întâmpla! Ştiţi ce? La urma urmei poate nici măcar nu a fost de la restul lui de ţigară! Nu numai el aruncă resturi de ţigări în stufărişuri sau în pădure pe frunzele uscate! Mai sunt destui. La naiba! Să mai aprind una! "Natura ştie să se regenereze singură! Ce dacă au murit nişte insecte, reptile sau păsări? Mai sunt destule!".
S-ar putea să recunoaştem nişte portrete aici. S-ar putea şi să doară ce recunoaştem. Sau s-ar putea să aprindem în continuare ţigări şi să le aruncăm să ardă libere în natură fără să ne gândim la consecinţele reale. Fără să ne gândim că natura nu este un tomberon care reciclează şi regenerează tot. Uneori are nevoie să respire, are nevoie să se simtă curată, să fie lăsată în pace în sălbăticia şi liniştea ei fără să o tot defrişăm, să o invadăm, să o dăm peste cap cu ideile noastre inovatoare sau dorinţa de aventură. Uneori simte ca noi. O doare. Alteori, simte ca unii dintre noi. Moare puţin câte puţin. Câteodată însă...poate muri definitiv. Nu toată. O bucată din ea. ASTA e una dintre adevăratele consecinţe!
S-a dus în Deltă. Nici măcar nu ştie de ce a ajuns acolo. Probabil, pentru că l-au convins ceilalţi prieteni. Sau nu. Probabil pentru că are impresia că iubeşte natura când mănâncă mici, bea bere, fumează şi nu-l interesează ce se întâmplă cu resturile de mânacre sau de ţigară. Sau poate îl interesează, dar a fost prea beat să simtă ceva. Nu e vina lui. Nu? Oricui i se poate întâmpla! Ştiţi ce? La urma urmei poate nici măcar nu a fost de la restul lui de ţigară! Nu numai el aruncă resturi de ţigări în stufărişuri sau în pădure pe frunzele uscate! Mai sunt destui. La naiba! Să mai aprind una! "Natura ştie să se regenereze singură! Ce dacă au murit nişte insecte, reptile sau păsări? Mai sunt destule!".
S-ar putea să recunoaştem nişte portrete aici. S-ar putea şi să doară ce recunoaştem. Sau s-ar putea să aprindem în continuare ţigări şi să le aruncăm să ardă libere în natură fără să ne gândim la consecinţele reale. Fără să ne gândim că natura nu este un tomberon care reciclează şi regenerează tot. Uneori are nevoie să respire, are nevoie să se simtă curată, să fie lăsată în pace în sălbăticia şi liniştea ei fără să o tot defrişăm, să o invadăm, să o dăm peste cap cu ideile noastre inovatoare sau dorinţa de aventură. Uneori simte ca noi. O doare. Alteori, simte ca unii dintre noi. Moare puţin câte puţin. Câteodată însă...poate muri definitiv. Nu toată. O bucată din ea. ASTA e una dintre adevăratele consecinţe!
2 comentarii:
daca nu a fost tigara ci doar o rea vointa ?
Inseamna ca a fost inconstienta, iresponsabilitate, prostie si lipsa totala de educatie. Asta, nu ar putea decat sa ma faca sa spun, ca durerea mea ar fi defapt o realitate...trebuie sa recuperam extrem de multi ani la capitolil civilizatie.
O zi buna iti doresc Csezar!
Trimiteți un comentariu