Nu e aşa...că fără emoţie nu se poate naşte o alta, iar cuvintele ar fi doar nişte însemne fără strălucire în ochii şi sufletul nostru?
Nu e aşa că mereu ai să ştii când ai să îţi atingi inima că dragostea mea nu scade, nu adună şi nu dă niciodată cu rest?
Nu e aşa că într-o zi ai să-ţi aminteşti locul şi timpul acela din viaţa ta unde m-ai uitat şi te vei întoarce fie şi preţ de un zâmbet, suflet drag?
Un comentariu:
un articol foarte frumos,imi place...
Trimiteți un comentariu