29 iunie 2009
nici nu stii
mă plimb pe poteci
în zig-zag,
în răscruci,
drept
mă opresc uneori
ghemuită
în palme
(nici nu ai gândi
cum poate un om
să încapă
în palme)
gândurile îmi zboară
în sus,
în jos,
vertical,
orizontal,
cruciş,
şubred,
crud
sunt singură
nimeni!
(nici nu ai gândi
cum pot gândurile
unui om
să urce până la Dumnezeu,
iar apoi
să coboare
până în genunchi
când le pun jos în rugi)
caut
ce caut?
pentru Dumnezeu ce tot caut?
ce nu am şi aş putea avea?
cuvântul? mi-e aici
pitit după o lacrimă şchioapă
iubirea? e toată a mea
fără cuvinte - doar ea
plinătatea? mi-e divină
cu ochi mari şi frumoşi
ce nu am şi aş putea avea?
poate...spun poate...
liniştea?!
liniştea aceea rotundă
fără ecou,
fără crevaşe,
doar rotundă şi plină?
(nici nu ai gândi
cum poate un om
să încapă
într-un bob micuţ
de linişte)
...........
printre gânduri îmi curgi încet în suflet
eşti aici şi nu eşti
nici măcar nu ştiu ce culoare au ochii tăi
când îi sărută soarele
ştiu doar cum zâmbeşti în versuri
şi cum iubeşti
printre rânduri te găsesc îmbrăţisând
o idee de mine
care pare demult a nu mai fi
mi-s fericită uneori, iar alteori plâng
tu nu ştii,
iar dacă ai ştii...ce ai face???
fără să vreau
te-am zărit conturând o idee de fată
zâmbind
acum ştiu - cum se unesc rândurile
între oameni
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
"printre gânduri îmi curgi încet în suflet
eşti aici şi nu eşti
nici măcar nu ştiu ce culoare au ochii tăi
când îi sărută soarele
ştiu doar cum zâmbeşti în versuri
şi cum iubeşti
printre rânduri te găsesc îmbrăţisând
o idee de mine" - încântător... Sunt din ce în ce mai curios atunci când vin în vizită la tine pentru o nouă poezie... Şi de fiecare dată curiozitatea îmi este răsplătită...
Mă iartă pentru răspunsul întârziat...
Tu din ce în ce mai curios, iar eu din ce în ce mai curioasă de bucuriile pe care mi le faci atât prin mesajele de aici, cât şi prin scrierile de pe blogul tău!
Foarte reusita poezia. Nu pot sa-i aduc decat laude.
Trimiteți un comentariu