o simplă cruce

de dincolo de piatră sau lemn
îmi şoptea un înger
despre ieri,
iar eu plângeam
pentru azi,
pentru mine,
pentru golul fără lacăt
şi cheia copilăriei ascunsă sub prag
de inimă
adânc, adânc în carne
asemeni unor rădăcini

îngerul însă
îmi şoptea necontenit despre ieri,
despre vis
şi despre cum se deschid uşile de piatră
sau lemn
cu o simplă cruce
într-un lacăt de suflet
sub formă de amintire