24 martie 2010

Din nou de la mine pentru voi cititorii...


nu te văd, nu am cum să te văd
te simt doar ca o adiere
te descalţi de gânduri, de zile grăbite
şi păşeşti în sufletul meu
ca într-un refugiu

omule cititor

mă răsfoieşti cu gingăşie
şi-mi cauţi iubirile, norii şi fruntea
să mi-o săruţi uneori,
să mi-o mângâi
sau doar să o găseşti
te răsfoieşti cu melancolie
să-ţi aminteşti ce te-a adus aici,
uneori, nu mereu
reuşeşti
reuşeşti să îndepărtezi ceaţa şi dorul,
alteori...te simt mai apăsat
ca pe un amurg aninat în geana timpului

omule cititor

nu te văd, nici măcar faţa nu ţi-o ştiu,
dar acum e rândul meu să mi te imaginez
gingaş, printre rânduri
cu ochi visători, cu zâmbet senin,
îngropat în toate zilele ce au trecut
şi cele ce vor veni
uneori, nu mereu
reuşesc
reuşesc să te iau de mână prin sufletul meu,
să-ţi arat ferestre nebănuite
alteori..., nu pot să rostesc nimic
decât un gând bun la ceas de seară
să ţi-l pui la reverul tâmplei
ca pe un sărut de ţigancă

omule drag,
omul meu cititor


Ţine-mă de mână să învăţ să te cunosc şi pe dinafară şi pe dinăuntru - să pot să ţip, să plâng, să râd, să îngenunchez sau să dansez pentru tine...prietene! 
Spune-mi ce vers îmi eşti ca să te pot învăţa pe de rost în nopţile în care tu îmi eşti alături...şi să te strig pe nume, după versul pe care l-ai ales!

Vă mulţumesc!

2 comentarii:

Nea Costache spunea...

Ladyallia, acesta-i blogul in care, ori de cate ori intru, ma incarc de poezie adevarata, de frumusete. Aceste minunate versuri, se potrivesc ca o manusa cu frumoasele clipuri!
O zi minunata!

Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) spunea...

Vă mulţumesc din suflet pentru cuvintele deosebit de frumoase. Mi-aţi dăruit un buchet din florile cuvintelor Dumneavoastră...