13 martie 2010

lasă-mi mie mâinile...

te piepteni încet
mâinile ţi-au îmbătrânit
mişcarile au încărunţit şi ele
uneori se opresc la jumătate şi cad
de parcă ar vrea să agaţe timpul
şi să se odihnească privind lumea
dintr-o roată de bâlci

lasă-mi mie mâinile
ţi le ajut eu
tu priveşte doar în oglindă mişcarea
aşa mă pieptănai şi tu pe mine odată,
în timp ce eu învăţam păpuşa să spună
"mama"

ochii ţi se pierd în oglindă
oglinda se împarte în mii de lumi
fiecare a ta
lumile se sparg în boabe de cristal
eu tac

"nu ai tăiat cordonul ombilical femeie
nu l-ai tăiat niciodată

mă dori şi mă bucuri
mă trăieşti şi mă ucizi
tot la capătul celălat îmi eşti şi acum...durere"

gura ei se deschise după atâta amar de tăcere
"nu eşti a mea. eşti a mamei tale. a mea eşti doar prin iubire"
apoi, plecă.
plecă şi trase din nou mormântul după ea
atâţia ani,
iar eu te piaptăn încă în fiecare seară
şi te iubesc chiar de nu spui nimic când te trag de păr
în dor de glasul tău

dintre toate femeile, tu mi-eşti cea mai dragă!
bunică? femeie!
cât de-n sânge ne pot durea crucile!

4 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

"lasă-mi mie mâinile
ţi le ajut eu
tu priveşte doar în oglindă mişcarea
aşa mă pieptănai şi tu pe mine odată,
în timp ce eu învăţam păpuşa să spună
"mama"

ochii ţi se pierd în oglindă
oglinda se împarte în mii de lumi
fiecare a ta
lumile se sparg în boabe de cristal
eu tac"...

Te citesc de fiecare dată cu mare plăcere şi sper ca aceste poezii să fie strânse într-un volum, la un moment dat. Seară bună, Lady Allia...

Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) spunea...

Într-un timp speram şi eu, dar parcă m-au lăsat puterile şi încrederea în mine şi în textele mele...

Mulţumesc pentru fiecare trecere şi cuvânt gingaş lăsat în urmă!

Cristian Lisandru spunea...

Am să pun un link către această poezie, în postarea de azi...

Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) spunea...

De azi o să reîncep şi eu cu linkurile laterale...care trimit la postările altor bloguri.
Problema mea cea mai mar e faptul că nu prea ajung la un computer...să fac ce trebuie să fac când trebuie să fac :(.