12 ianuarie 2012

statică

(Sursa foto: internet)
şi, te aştept...
nu contează timpul sau locul
din suflet îmi cad gânduri galbene
zimţi de dor adânc,
uneori, la asfinţit, când ies păsările
din mine
se deschid flori din colţ de privire
şi se apleacă peste pământ
peste tot pământul tău
treci săgeată prin mine
de la dreapta la stânga,
de sus în jos
nu ştiu unde eşti acum
ştiu doar că ea ştie
ea
cea care deschide şi închide porţi de iubire
sub sânul meu stâng
şi sângerează uneori
când nopţile cad asemeni unor cortine de frig
şi teamă,
iar pescăruşii îmi ciugulesc
şoaptele

pe unde-ţi porţi sufletul, dragul meu?
cât de mari sunt cerurile sub care te plimbi?
ştii tu, că eu pot încăpea sub o frunză?
mi-e dor...

Niciun comentariu: