(Sursa foto: Ana)
Nu ştiu exact ziua. Ştiu că eram tunsă scurt, aproape băieţeşte şi mă bucuram împreună cu Anca de sala noastră mare de clasă, de dirigă şi de noii colegi care ni se păreau super. Intrasem în clasa a IX-a, iar eu şi Anca, mereu am fost împre
ună, aşa că, ne-am gândit noi să mergem şi la liceu împreună. Zis şi făcut. Logic că am şi intrat. În aceeiaşi clasă! :)
La un moment dat, printre noii colegi, care precizez că erau vreo 38 de fete şi 3 băieţi :DDD regăseam mereu un zâmbet mare, larg, plin de căldură de exuberanţă. Nu am remarcat de prima dată însă chipul. Doar zâmbetul. Nu am mai văzut până atunci un asemenea zâmbet. Liber. Zbura peste tot. Parcă nu cunoştea noţiunea de complex. Doar...era. Şi era bine să îl ştiu pe acolo. În fiecare dimineaţă îmi luam de acolo energia şi zâmbetul meu. Într-o zi însă, m-am trezit cufundată şi în chipulde unde răsărea zâmbetul. Am zâmbit. În viaţa mea nu cred că am văzut ceva mai frumos decât fata aia. Şi era colega mea. Şi ar fi trebuit să fiu invidioasă, nu? Eram la vârtsa aia când ne dorim lumea la picioare, băieţii împărţindu-ne zâmbete fugare, bujori, flori. Dar nu eram invidioasă deloc. Mă bucuram!!! Era colega mea! Anamaria mea...Ana, mea... Ana plutea mereu peste toateşi toţi. Era o ireală. Parcă avea o lume a ei în care deşi ne primea pe toţi, ea era mereu deasupra. Nimeni nu ştia însă câte ascundea Ana mea. Câte dureri. Câte tristeţi. Cum să ştie când ea râdea mereu? Noi ştiam doar că iubea. Iubea frumos. Un băiat. Şi el pe ea. Şi erau frumoşi. Şi erau ai noştri. Un cuplu perfect aş spune. Chiar şi acum, când mi-i amintesc mi se par perfecţi. Se mulau unul pe sufletul celuilalt. Nu mi-am dorit să îi ştiu vreodată altfel, dar m-am aşteptat la asta. De aia, mereu mi-am dorit pe cineva pentru ea care să i se potrivească pe suflet la fel de frumos. Mai frumos chiar. pentru că ea este frumos. Ea este sensibilitate, gingăşie şi extraordinar de mare putere!!! Dar, indiferent cât de puternică este...orice suflet are nevoie să se sprijine, să pună fruntea pe un alt suflet frumos şi să ştie că ÎN SFÂRŞIT E BINE!!!
Viaţa ei a fost mereu o tornadă într-o tornadă, dar nu s-a pierdut pe ea. A căutat oaza de linişte unde să poată să rămână şi să înveţe să fie un om frumos. Categoric şi de departe Ana mea este exemplul meu de om! Şi o iubesc! O iubesc de mor! Şi ea ştie. Şi şi eu ştiu că ea mă iubeşte. Şi aş spune eu, nimic pe lumea asta nu este mai frumos decât să ai lângă tine o bucată din adolescenţa ta, din tinereţea ta, din tine în tot acest timp...un vechi prieten care este mereu alături...un coleg d eliceu care ţi-a rămas mai mult de atât şi, să te bucuri de drumul prin viaţă alături de o prietenie minunată!
Îţi doresc o viaţă de vis şi de poveste Ana mea, unde să îţi găseşti liniştea, calea, sufletul pe care să îţi aşezi tu sufletul tău frumos şi să ştii că eşti mereu..."acasă"!
Îţi doresc să zâmbeşti mereu aşa...ca atunci, în timpul celor 14 ani, când mereu aduceai soarele cu tine draga mea şi îl dăruiai tuturor! Îţi doresc să ţi se zâmbească aşa şi îmi doresc să mi te am mereu, mereu aproape aşa cum numai noi ştim să ne fim una alteia!
ună, aşa că, ne-am gândit noi să mergem şi la liceu împreună. Zis şi făcut. Logic că am şi intrat. În aceeiaşi clasă! :)
La un moment dat, printre noii colegi, care precizez că erau vreo 38 de fete şi 3 băieţi :DDD regăseam mereu un zâmbet mare, larg, plin de căldură de exuberanţă. Nu am remarcat de prima dată însă chipul. Doar zâmbetul. Nu am mai văzut până atunci un asemenea zâmbet. Liber. Zbura peste tot. Parcă nu cunoştea noţiunea de complex. Doar...era. Şi era bine să îl ştiu pe acolo. În fiecare dimineaţă îmi luam de acolo energia şi zâmbetul meu. Într-o zi însă, m-am trezit cufundată şi în chipulde unde răsărea zâmbetul. Am zâmbit. În viaţa mea nu cred că am văzut ceva mai frumos decât fata aia. Şi era colega mea. Şi ar fi trebuit să fiu invidioasă, nu? Eram la vârtsa aia când ne dorim lumea la picioare, băieţii împărţindu-ne zâmbete fugare, bujori, flori. Dar nu eram invidioasă deloc. Mă bucuram!!! Era colega mea! Anamaria mea...Ana, mea... Ana plutea mereu peste toateşi toţi. Era o ireală. Parcă avea o lume a ei în care deşi ne primea pe toţi, ea era mereu deasupra. Nimeni nu ştia însă câte ascundea Ana mea. Câte dureri. Câte tristeţi. Cum să ştie când ea râdea mereu? Noi ştiam doar că iubea. Iubea frumos. Un băiat. Şi el pe ea. Şi erau frumoşi. Şi erau ai noştri. Un cuplu perfect aş spune. Chiar şi acum, când mi-i amintesc mi se par perfecţi. Se mulau unul pe sufletul celuilalt. Nu mi-am dorit să îi ştiu vreodată altfel, dar m-am aşteptat la asta. De aia, mereu mi-am dorit pe cineva pentru ea care să i se potrivească pe suflet la fel de frumos. Mai frumos chiar. pentru că ea este frumos. Ea este sensibilitate, gingăşie şi extraordinar de mare putere!!! Dar, indiferent cât de puternică este...orice suflet are nevoie să se sprijine, să pună fruntea pe un alt suflet frumos şi să ştie că ÎN SFÂRŞIT E BINE!!!
Viaţa ei a fost mereu o tornadă într-o tornadă, dar nu s-a pierdut pe ea. A căutat oaza de linişte unde să poată să rămână şi să înveţe să fie un om frumos. Categoric şi de departe Ana mea este exemplul meu de om! Şi o iubesc! O iubesc de mor! Şi ea ştie. Şi şi eu ştiu că ea mă iubeşte. Şi aş spune eu, nimic pe lumea asta nu este mai frumos decât să ai lângă tine o bucată din adolescenţa ta, din tinereţea ta, din tine în tot acest timp...un vechi prieten care este mereu alături...un coleg d eliceu care ţi-a rămas mai mult de atât şi, să te bucuri de drumul prin viaţă alături de o prietenie minunată!
Îţi doresc o viaţă de vis şi de poveste Ana mea, unde să îţi găseşti liniştea, calea, sufletul pe care să îţi aşezi tu sufletul tău frumos şi să ştii că eşti mereu..."acasă"!
Îţi doresc să zâmbeşti mereu aşa...ca atunci, în timpul celor 14 ani, când mereu aduceai soarele cu tine draga mea şi îl dăruiai tuturor! Îţi doresc să ţi se zâmbească aşa şi îmi doresc să mi te am mereu, mereu aproape aşa cum numai noi ştim să ne fim una alteia!
Te iubesc din suflet, prietena mea dragă! Te iubesc, Ana mea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu