16 aprilie 2009

operaţie pe suflet deschis






(sursa foto: internet)

dori
dori încă
atât de mult încât simt că mă sufoc
şi nu mai am aer în mine

mă dori
deşi peste noi au trecut
atât de multe primăveri cărunte
şi atât de multe toamne
au învăţat să ţipe mut şi ruginiu
păşind tiptil
pe vârfurile degetelor

dori încă
mă auzi?
dori!
îmi trec atât de multe gânduri
săgeţi
între tâmple de suflet
asemeni unor cocori albi
ce taie cerul
dintr-o parte în alta
căutându-şi aripile în ei
pentru-a putea să-şi reia zborul

dori
asemeni unui sunet crud de arcuş
ţinut prea mult între dinţi
de teamă să nu ţipe singur

dori mă auzi?
dori!
e ca şi cum viaţa
ne-ar fi scos pe uşa din spate
în timp ce simfonia dintre noi,
era doar la jumătate de răsuflare

dori,
dar îţi mulţumesc că mă dori
atât de crud,
atât de adânc,
până în carne
doar aşa mă faci
să mă simt din când în când
vie

atât de vie!

2 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

Împletirea dintre imagine - respectiv fotografia senzaţională - şi vers a fost absolut minunată... Fie ca inspiraţia să stea alături de tine... forever!

Ramona-Sandrina Ilie spunea...

...şi fie ca tu să scrii mereu la fel de frumos pentru ca unii să aibă de unde să îşi tragă aer curat în suflet :). mulţumesc Lisandru...