rugi batrani

mi-e frig în mine. mi-e frig în mine!
mi-e atât de frig în mine!!!

m-am îmbrăcat în toate zâmbetele senine,
dar, este înca atât de frig

am scos din cufărul cu ochi mari
mâinile bunicilor
odinioară calde,
dar frigul a devenit şi mai mare

încet, încet,
devin doar o fiinţă de gheaţă
legată de lume
printr-un suflet de fetiţă
ce doarme cu buzele pe sân
încă...

am scos din mine
fâşii de amintiri şi m-am învelit
în ele
le-am răsucit fuior după suflet,
iar sufletul îmi toarce
fluturi de zăpadă

înainte, când îmi era frig
mă înveleam în tine
toamna mea cu păr cârlionţat
şi vise tinere
era de ajuns
să mă transform într-o magnolie
ce se închide
peste noi,
în frunze
ce foşnesc ruginiu sub părul nostru
pădure de vise

unde îmi eşti?
mi-ai lăsat mâinile reci - două gheare înfipte în mine
asemeni unor corbi
ce stau aşezaţi în aşteptări negre
pe rugi bătrâni
ce nu mai înfloresc - doar curg în timp

(Fotografia nu îmi aparţine. Sursa: internet)