atât de departe...

Kim Nam Gil - Wind flower


seara mi-a adormit încet peste pleoape,
iar tu mi te-ai întins peste tot sufletul

lumina aceea departe,
mare cât o lună
dureros de frumoasă

aş vrea să te privesc măcar o dată
în ochi
să-mi culeg paşii pentru mâine,
pentru viaţa ce n-am trăit-o,
pentru o altă viaţă
aş vrea să te aud fie şi o şoaptă
stingheră
să-mi culeg toţi fluturii pentru zborurile
niciodată zburate

aş vrea să îmi iei mâna doar o clipă
în mâna ta
să nu învăţ a muri vreodată fără tine

atât de departe...

viaţa este doar un orizont
în care fiecare respiraţie
devine o pădure de săgeţi adânci,
adânci
cât o infinitate

unde eu învăţ a muri în fiecare clipă singură