22 noiembrie 2010
Podurile din Madison County...sau un răspuns la o întrebare esenţială
"- Nu vii cu mine, nu-i aşa ?
- Oricât m-aş gândi la asta, nu mi se pare a fi corect.
- Pentru cine ?
- Pentru noi, toţi. Nu vor putea trãi printre bârfe. Şi Richard nu va putea face faţã situaţiei. L-aş rãni profund. Nu meritã aşa ceva. N-a fãcut nimãnui niciun rãu.
- Se poate muta. Oamenii se mutã...
- Familia lui are ferma asta de peste 100 de ani. Richard nu ştie sã trãiascã altundeva. Şi copiii mei...
- Au crescut. Ai spus cã abia îţi vorbesc.
- Da, nu vorbesc prea mult. Dar Carolyn are doar 16 ani. O sã descopere singurã viaţa. Se va îndrãgosti şi va încerca sã-şi clãdeascã o viaţã cu cineva. Dacã plec, ce impresie o sã-şi facã ?
- Şi noi ?
- Nu se poate sã nu simţi în adâncul tãu cã în momentul în care vom pleca, totul se va schimba.
- Da, ar putea fi mai bine.
- Şi oricât de departe am pleca, nu voi putea uita casa asta. O simt în fiecare clipã când suntem împreunã. Şi mã voi învinovãţi pentru cã te iubesc. Şi chiar şi aceste patru zile minunate vor pãrea ceva sordid şi greşit.
- Crezi cã ceea ce ni s-a-ntâmplat nouã, se întâmplã oricui ? Ceea ce simţim unul pentru celãlalt...Noi suntem, cu mare greutate...Aproape cã suntem o singurã fiinţã.
- Unii cautã o viaţã întreagã aşa ceva şi nu gãsesc. Alţii nici mãcar nu cred cã existã.
- Ai de gând sã-mi spui cã aşa e normal ? Sã renunţi ? Noi alegem...
- Tu nu-nţelegi. Nimeni nu înţelege cã atunci când o femeie allege sã se cãsãtoreascã şi sã aibã copii...într-un fel viaţa ei începe într-un altul, se sfârşeşte. Clãdeşti o viaţã tihnitã şi tu rãmâi pe loc ca ei sã meargã mai departe. Şi când ei pleacã, iau şi viaţa tihnitã cu ei. Trebuie sã mergi mai departe dar, nu-ţi aminteşti ce te punea în mişcare. Nici mãcar nu te mai întrebi. Nici mãcar tu însãţi. Nu te gândeşti niciodatã cã o dragoste ca asta ţi se poate arãta ţie.
- Dar, acum, cã o ai ?
- Vreau s-o pãstrez pentru totdeauna. Vreau sã te iubesc mereu, aşa cum te iubesc acum, dar dacã plecãm, vom pierde dragostea asta. (Podurile din Madison County)"
Era o perioadă..., când eram un copil ce visa la ideea de iubire, de cavaler pe cal alb, de eternitate, de căsnicii perfecte până la capătul capătului şi nu puteam să îmi închipui o căsnicie în care să apară o ea sau un el.
Mi se părea sfidare faţă de toate legile iubirii şi ale firii, dar în timp am înţeles că iubirea nu are legi. Singura ei lege este ea însăşi. Iubirea nu poate fi comparată decât prin iubire...
Am înţeles că nu am dreptul să judec astfel oamenii şi să îi împart în buni sau răi, fideli sau infideli. Oamenii pot să aibă căsnicii frumoase, dar asta nu înseamnă că sunt fericite, împlinite, depline.
Poate dragostea adevărată nu a avut niciodată loc acolo, între ei. Şi totuşi îşi rămân, se sprijină şi merg mai departe. Uneori, în viaţa lor apare dragostea! Nu se aşteaptă nimeni ca la jumătatea vieţii, când eşti implicat într-o căsnicie şi ai copii să apară ea...iubirea adevărată, care are încă puterea să te facă să vrei să trăieşti, să iubeşti cu intensitate şi să fi iubit la fel, care îţi dă aripi, emoţii, îţi pune bujorii în obraji şi te transformă într-un adolescent... Şi totuşi, pentru foarte multe persoane se întâmplă aşa...
Nu mulţi au fericirea de a porni de la bun început în căsnicia perfectă, în prima "bărcuţă" cu care va aluneca pe valurile vieţii până la capăt. Sunt şi astfel de oameni, dar ei sunt cei care ne arată că dragostea poate exista şi astfel. Ei ne sunt stelele care ne ghidează în speranţa noastră că undeva, există şi pentru noi, doar că nu am întâlnit-o încă sau nu am întâlnit-o la momentul potrivit.
Cel mai frumos mi se pare când indiferent de vârstă sau conjunctură, viaţa ne dă voie să cunoaştem iubirea. Nimic nu mi se pare mai sublim decât să simţim acest sentiment unic care dă cu adevărat sens fiinţei şi vieţii noastre!
Înainte judecam oamenii care găseau iubirea târziu, acum mă bucur pentru fiecare om care a avut acest privilegiu! De judecat nu mai judec pe nimeni...demult.
Pentru cei care vreţi să vedeţi un film de viaţă frumos, romantic, plin de emoţii, de realism, de muzică de calitate,...vă recomand cu mare drag "Podurile din Madison County".
De la cei care l-au văzut sau îl vor vedea, aştept comentarii pro sau contra...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
In seara asta l-am vazut a n-a oara!
Nu am avut si nici acum nu am cuvinte sa vorbesc despre el ...
Trimiteți un comentariu