5 noiembrie 2010

Drum bun către stele Adrian Păunescu!




pentru cei ce tac 

se apropie toamna sau noi ne apropiem de toamnă - oameni
aruncăm pe noi câteva uitări,
câteva zâmbete peste umăr,
câteva frunze uscate în păr,
pe buze brumă - de neputinţă

oameni - a venit iarna sau noi am intrat în iarnă
mult prea înveşmântaţi cu nepasare
la colţ de viaţă stau atât de mulţi îngeri
ei, tac în timp ce din aripi le cad minutele, orele, zilele
pe care noi le pierdem, iar ei le strâng încercând
sa-şi cârpească zborul frânt - la ceasuri fragede
ei, ţipă mut

(stiţi voi...
trupul zvâcnind a trăire - spasmodic
genunchii în piept sau adânc în piatră - înfipţi,
capul cu fruntea pe cer - picurând sânge
gura deschisă larg - cât pentru toate sunetele
ce nu se aud,
iar mâinile - se frâng în pumni - lacrimi
ştiţi voi?)

au venit şi au trecut anotimpuri
au trecut şi au revenit nepăsări
încă ducem prea multe veşminte inutile
pe noi,
în noi,
cu noi,
îngerii nu primesc niciodată nimic - adună
ce le-a fost dat să fie

ascultaţi cum s-a frânt un înger
asemeni unui os
înfipt adânc în carnea părinţilor şi a copiilor săi
care şi-o smulg
şi-o frământă
în pumni,
în palme,
în degete
poate li s-o mai plămădi iarăşi pruncul
sau tatăl
în timp ce ochii urlă,
părul stă strâns în pumni lângă tâmple,
trupul urlă şi se prelinge pe lângă noi,
genunchii sunt zdrobiţi de atâta trântă
gura e singura care e încleştată
cu sufletul în ea!

au trecut şi au venit speranţele
sau
noi trecem şi venim odată cu ele
copacii se scutură sub noi,
iar părinţii, copiii,
părinţii-copii
ne zboară odată cu toamna
atât de sus,
atât de departe
atât de..."spre cer"


Dumnezeu să te odihnească în linişte alături de cei mai frumoşi îngeri ai săi! 
Nu te vom uita niciodată poet plin de magia frumuseţii şi omeniei!
Drum bun către stele Adrian Păunescu!

8 comentarii:

florin spunea...

pacat ca nu mai cafenesc.
ce confa de scandal ar fi iesit :P
cat despre adişor, lingaul ceausist nomenclaturist, nici lingau pana la capat, nici disident definitiv, folosind sistemul in interesul propriu, nefacand nimic pentru cei din jur, scriind poezii in locul de unde putea rasturna muntii, prefer sa ma ocup cu altceva mai bun si adica: dear, vezi ca ai un script in site care imi blocheaza pagina cand iti deschid blogul :))) ceva legat de adobe nustiuce :))) tks!
p.s. me too =))

Loredana spunea...

Dumnezeu sa il ierte!
foarte draguta noa fata a hanului tau. mai primitoare mi se pare!

Sandrina-Ramona Ilie ~ Lady Allia spunea...

Florin, uneori mă chiar enervezi :). de câte ori ţi-am spus că dacă tu simţi cum simţi, asta nu înseamnă că e o certitudine ceea ce şi spui :P?

O fi fost dragul meu Păunescu un comunist, un prieten de al lui ceauşescu, un radical, dar eu nu sunt în măsură să judec alegerile nimănui. Încerc doar să înţeleg.

Oricum, a fost un poet frumos, sensibil, care a ştiut să ajungă direct la inimă şi a fost un altruist care a murit din durere pentru alţii.

Eroarea e de la tine nu de la mine :). Probabil e de la navigator :P.

Sandrina-Ramona Ilie ~ Lady Allia spunea...

Bine te revăd Lore... Şi mie îmi place, dar tot mi-e dor de vechea temă :). Eu sunt de modă veche...nu îmi prea plac schimbările.

Să fiţi sănătoase frumoaselor :).

florin spunea...

textual: a script in this movie is causing adobe flash player 10 to run slowly... bla bla bla, atunci cand se deschide pagina home. nu ma deranjeaza prea tare, ti/am zis doar ca sa stii :P

ma bucur ca te enervez :))))
vrei sa nu mai fiu eu insumi? =))

Sandrina-Ramona Ilie ~ Lady Allia spunea...

:))) nuuu! Cum să nu mai fi tu însuţi? Păi atunci unde ar mai fi farmecul? Spun doar că mă enervezi câteodată :P.

Cât despre eroare cu siguranţă vreun filmuleţ de pe youtube care e la mine pe blog supără navigatorul tău :). Blogul e ok.

facaletz spunea...

Adrian Păunescu 7-8 februarie 1986“

Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu,

Trist şi singur şi umilit, cum sunt, dat la o parte de forţe obscure din prima linie a luptei pentru afirmarea „Spiritului Ceauşescu“ în viaţa publică românească, pierzân-du-mi aproape orice speranţă că acolo, sus, unde sunteţi, glasul meu se va auzi, datorită norului greu penetrabil de calomnii în care am fost învăluit, uitând probabil în tristeţea mea sinucigaşă chiar şi ştiinţa de-a mă mai eventual bucura, am avut, totuşi, marea fericire de-a citi cuvântarea dumneavoastră de la Şedinţa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român de joi 6 februarie 1986.

Începusem să cred că adevărul va ajunge greu la dumneavoastră şi boceam cu capu-n pernă, câteodată, pierderea acestei şanse, pe care mi-o explicam prin sistemul triumfalist şi viciat, de dezinformare criminală, care e aproape fatal să apară într-o lume care nu-şi mai conservă dialectica şi opoziţia.

Vreau să vă spun, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, clar şi din tot sufletul meu, că, şi dacă în România ar fi 200 de partide, eu tot în partidul condus de dumneavoastră aş face cerere de înscriere sau reînscriere, chiar dacă aş şti că alte partide m-ar plăti, iar partidul acesta mi-ar mai da o dată vot de blam cu avertisment. Nu sunt un apucat, nu sunt un nebun, dar sunt un patriot adevărat care nu poate să nu observe că în problemele fundamentale ale României aveţi o scânteie divină şi vă călăuzeşte un geniu lăuntric.
Incheiat citatul..si mai sunt multe,foarte,foarte multe.
Unele lucruri se uita ,altii n-au apucat sa le stie sau refuza sa le creada>>Asa se trunchiaza istoria
Vai noua!!

Sandrina-Ramona Ilie ~ Lady Allia spunea...

Făcăleţ...eu am prins comunismul, dar am prins şi ceea ce trăiesc acum eu, familia mea, românii şi crede-mă că diferenţele sunt greu de trasat. Din afară totul este altfel, din interior nu se aude decât ţipătul de disperare al oamenilor care nu mai au nici un senin!

Şi, nu sunt o nostalgică, dar eu nu l-am văzut pe Ceauşescu niciodată un dictator. E departe de ceea ce se numeşte un dictator. A fost un preşedinte care şi-a iubit oamenii, indiferent cine ce spune. A fost un familist şi şi-a iubit familia, soţia, copii. Oarecum, faţă de cei de azi a fost un exemplu.

Ceea ce au făcut alţii în jurul lui pentru a-i submina autoritatea, faptul că securitatea de atunci a lovit în oameni nu doar la ordinele lui...nu se poate arunca pe umerii lui. De altfel cred că sunt puţine crime pe care să i le putem pune lui personal pe umeri. Eu cred că el a fost doar un idealist naiv...mult prea naiv pentru oamenii care i-a avut în preajmă şi a sfârşit prin a fi victima propriilor încrederi.

Acum, vorbind despre Păunescu, pentru faptul că el a fost comunist şi a crezut în lumea lui Ceauşescu, este problema lui personală. Nu mă interesează omul Păunescu atât de mult pe cât poetul. Nu i se poate nega valoarea poetică doar pentru că era în jurul lui Ceauşescu, dar...aşa suntem noi românii...stigmatizăm. Iar aici, da...vai nouă şi vai de noi!

Toate cele bune Făcă şi sper să nu te deranjeze ceea ce am scris.