Aşteptare în aşteptări...

 (Sursa: internet - psdbox)

Uneori, tot aştept să te găsesc aici. Nu mă interesează cum. Doar să fii. Să aduci cu tine muzica aia frumoasă pe care sufletul meu să danseze. Şi al tău. Muzica aia care să mă ducă departe de toate furtunile, de împlinite şi neâmplinite, de tăceri. Aş vrea să mă plimbi prin lumea ta. A sufletului tău. Să îmi araţi cărări verzi, ape neatinse în care să ştiu că doar eu pot face cercuri şi să le văd tremurând. Aş vrea să îmi araţi ceruri senine şi păduri bătrâne de aşteptarea mea. Aş vrea să deschid uşi şi să te aud cum mă chemai, cum mă chemai, cum mă chemi şi mă temi să nu plec. Aş vrea să le închid pe toate, pe toate cu un sărut şi rămânere. Aş vrea să fiu domniţa ta într-o lume doar a noastră...numai noi să ne fim ferestre unul altuia. Ferestre şi zboruri înlănţuite. Aş vrea să ştiu că exişti undeva. Undeva altundeva decât în sufletul şi disperările mele de femeie. Chiar aş vrea să pot să te ating o dată şi să-mi rămâi acolo...între palmele iubirii mele pentru totdeauna. Ţi le-aş face cuib şi casă. O casă din petale de cireş plângător. Sub sufletul meu se crapă cerul şi pământul, iar tu nu apari... Nu apari! Nu apari... Nu...