Ramona Sandrina
iubite, aș scrie atât de multe. atât, atât, de multe.
te-aș îmbrăca în toate cuvintele, dar de atâta drag le uit
sau mi se par mici. prea puține. prea goale. prea fără conținutul
care l-aș da eu. ți-aș pune luminițe în privire
îți stă așa de bine când mă privești cu tot cerul înstelat, iar eu râd
și tu mă alinți. apoi te alint și eu. ne alintăm amândoi până ies scântei,
iar cerul se mută cu toate stelele lui între noi. și uite așa, avem o galaxie
doar a noastră. se numește "Noi" și are mediu propice pentru viață bună,
fericită și plină de iubire până la adânci bătrâneți și mai departe
iubite, aș scrie atât de multe. atât, atât, de multe.
te-aș îmbrăca în toate cuvintele, dar de atâta drag le uit,
iar acum, cu toate acestea, m-a luat un dor de uit și să mă întorc la mine
sunt doar acolo...cu tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu