Ramona Sandrina
știți ce vreau eu? că mă tot întrebați, iar eu mă fac că nu vă aud...
vreau un suflet de bărbat. unul născut pe măsura mea
că eu mă știam pe măsura câtorva până s-au dovedit a fi mult prea mici
un suflet de bărbat unde să nu fie un amalgam cu alte femei
în care să mă pierd și să fiu pierdută până la negăsire
un suflet de bărbat unde atunci când alerg și râd și mă învârt cu brațele spre cer,
spre cerul lui de om frumos, să mă văd, să mă simt peste tot,
să știu cum este să te lași locuit și să locuiești într-un suflet
care te iubește fără să se teamă să-ți fie casă primenită
ca mereu o primăvară...ție
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu