(sursa foto: internet)
uneori, visăm
uneori, uităm să visăm
uneori, visăm poate prea mult
eu, azi am visat
visul meu era curcubeu
zâmbea şi râdea câmpii de maci
proaspeţi a speranţe
visul meu înălţa zmee sus, sus
printre nori din vată de zahăr
şi dansa desculţ în ploi
de fluturi
poate am visat prea mult,
poate prea departe,
poate...prea înalt
nu ştiu!
ştiu doar că visul meu a murit sub talpa cuvintelor
ce m-au spulberat în milioane de ceruri negre,
aşa, am murit eu, împreună cu visul meu
cât a durut
cât doare să mori din dragoste de vis
azi, am învăţat pentru prima oară să mor!
(se spune că scoicile pot şopti marea dacă le asculţi
eu sunt o scoică
pe mine însă nu m-a pus nimeni la ureche.
am să mor fără să scot vreodată vreun sunet)
4 comentarii:
"eu azi am visat
visul meu era curcubeu,
zâmbea şi râdea câmpii de maci
proaspeţi a speranţe
visul meu înălţa zmee sus, sus
printre nori din vată de zahăr
şi dansa desculţ în ploi
de fluturi" - frumos vis ai mai avut, Lady Allia... Un vis care dansează desculţ, stropit de ploi de fluturi, imaginea este încântătoare...
Sa nu te supere parerea mea...Eu cred ca este o poezie frumoasa, dar cam asemeni unui vis... doar imagine...
Sunt franturi de ganduri, de imagini, Astea nu sunt decat imagini personale, care nu raman, nu se pastraza de ceilalti.
Pe blogul tau insa sunt foarte potrivite si sunt frumoase, ma repet !
Mulţumesc Lisandru...
ca de obicei ai cuvinte frumoase. visele sunt însă asemeni fluturilor străvezii - trăiesc o zi, iar apoi mor.
încântată de fiecare vizită.
Dragă Cher...
de ce să mă supăr? fiecare avem dreptul să ne spunem părerea şi eu am învăţat că sunt oameni care nu simt asemeni mie, că sunt oameni cărora nu le place mereu ceea ce scriu, dar pentru asta îmi ştiu rămâne mereu prieteni buni.
Tu Femeie Rândunică mi-ai fost mereu aproape şi uneori mă citeşti destul de bine. Poeziile mele toate sunt frânturi din mine... toate...
Trimiteți un comentariu