După o perioadă în care am încercat să stau deoparte în această problemă a câinilor fără stăpân, am decis totuşi să o aduc în discuţie sub forma pe care o percep eu, iar asta pentru că am obosit să tot aud în jur fraza "nu iubeşti câinii" .
Problema câinilor comunitari nu porneşte de aici sau mă rog...poate chiar de aici porneşte..., de la faptul că nu au existat nişte măsuri concrete în această privinţă, astfel că, unele asociaţii au profitat de punctele slabe a gestionării acestei probleme, iar oamenii au continuat să adune prin preajma blocurilor câini şi să le ofere adăpost fără a fi sancţionaţi.
A trebuit ca Bucureştiul să ajungă la cifra de 100.000 de câini comunitari ca prefectul să ridice problema siguranţei oamenilor, a pericolelor de sănătate şi de ce nu, a unei înmulţiri care ar duce doar la ridicarea costurilor pentru prinderea şi întreţinerea acestora.
"Potrivit noilor reguli, cei care vor dori să adopte mai mult de doi câini vor trebui să facă dovada resurselor materiale pentru întreţinerea animalelor, trebuie să aibă acordul vecinilor sau al asociaţiei de proprietari. De asemenea, noul stăpân trebuie să achite taxele de sterilizare, microcipare şi de tratament.
Eutanasierea animalelor va avea loc în două faze. Într-o primă fază, câinii strânşi de pe domeniul public vor fi consultaţi şi examinaţi, vor fi recuperate exemplarele clinic sănătoase şi neagresive, iar câinii care sunt grav bolnavi şi câinii agresivi vor fi eutanasiaţi.
Datele ONG-urilor arată că în Capitală sunt 40.000 de câini fără stăpân, în timp ce datele administraţiei locale arată că ar fi vorba despre 100.000 de câini fără stăpân." (Sursa: TVR)
Mie mi se pare foarte corectă această măsură şi mă întreb de ce a trebuit să se ajungă la această cifră exorbitantă a câinilor fără stăpân pentru a se lua într-un final o astfel de decizie?!
Probabil, foarte mulţi vor spune că asta se datorează asociaţiilor canine care protestează împotriva eutanasierii acestor animale, dar eu, ca şi persoană de decizie (dacă aş fi) aş lua o măsură şi mai drastică.
Toţi câinii fără de stăpân să fie întreţinuţi în cuşti sau în spaţii expres amenajate de către aceste asociaţii sau de către persoanele din faţa blocurilor care îi hrănesc şi le facilitează înmulţirea în haite. Tot ei, să fie responsabili de fiecare câine agresiv care sare la trecători sau la copii şi mai rău...care muşcă un trecător sau un copil!
Nu mai amintesc faptul că în anumite condiţii, câinii pot privi omul ca pe o pradă, nu ca pe un prieten şi îl pot ucide! Mulţi mă vor combate, dar înainte de asta ar trebui să lase subiectivitatea deoparte şi să îşi amintească despre condiţia de "animal". Există şi la oameni! La cei care se lasă conduşi de subiectivitate în cazurile în care ar trebui să fie conduşi şi ghidaţi de obiectivitate, iar asta se impune în aceste momente!
Dacă ar fi după mine aş eutanasia nu câinii comunitari ci pe acei falşi iubitori de câini care îi adună, îi hrănesc şi nu îşi asumă responsabilitatea lor! I-aş eutanasia pe cei care iau în curte un câine ca pe o jucărie nouă şi după ce se plictisesc de ea o lasă liberă! I-aş eutanasia pe politicienii care fără pic de jenă se ocupă numai de mârlănii şi absurditţi în loc să facă din ţara asta un loc locuibil care să îţi ofere siguranţă. Ei ar trebui să dea o lege concretă şi clară. Aplicabilă şi care să fie respectată în toate literele ei nu stipulată după bunul plac al fiecăruia. Ar trebui să dea o lege prin care TOŢI câinii violenţi şi agresivi să fie eutanasiaţi, iar ceilalţi să fie adunaţi în adăposturi şi sterilizaţi definitiv. Câinii cu stăpân ar trebui să fie luaţi TOŢI în acte şi urmăriţi. Posibil plantarea unor cipuri şi luaţi în evidenţă. Astfel, am scăpa de grija unor viitori posibili maidanezi. În cazul în care un stăpân i-ar da drumul să fie amendat drastic! Astfel, vom învăţa să devenim responsabili faţă de animalele noastre şi să realizăm că ele nu sunt jucări ci suflete cu necesităţi care merită îngrijite, iubite şi protejate nu aruncate în stradă unde vor deveni din cauza foamei şi violenţei asupra lor posibili viitori criminali!
Atâta timp cât aceşti câini nu au stăpân, iar aceste asociaţii şi oameni sar în apărarea lor, atunci să binevoiască să îşi asume răspunderea şi responsabilitatea pentru ei în toate privinţele: să îi îngrijească pe bani propri, să îi trateze pe bani propri şi să răspundă legal de ei! Nu este corect? Mie aşa mi se pare!
De ce spun asta?
Cunosc oameni de suflet care iubesc persoanele fără adăpost şi copii părăsiţi şi chiar dacă iniţial au început prin a le oferi adăpost şi hrană în casele lor, într-un final şi-au asumat răspunderea şi au deschis case de copii şi azile de bătrâni particulare pentru care aleargă şi caută soluţii financiare...nu îi iubesc pe banii noştri!!!
ASTA ESTE IUBIRE ŞI DEVOTAMENT REAL ŞI SINCER!
Pentru cei care stau pe străzi, se iau tot felul de măsuri: sunt ridicaţi de către poliţia comunitară, sunt duşi la secţie sau în adăposturi.
Pentru cei care stau pe străzi se dau legi şi se asumă răspunderea reintegrării lor. Nu avem bani suficienţi pentru a ne ocupa de persoane umane cu nevoi, cu suferinţe, fără case, fără copii care ajung să cerşească şi să mănânce de pe jos resturile câinilor comunitari, dar avem bani să hrănim sute de mii de câini comunitari, să le facem injecţii, să îi eutanasiem!!!
Unde naiba sunt asociaţiile care protestează pentru dreptul animalelor sau cele care protejează viaţa în aceste condiţii???
Adică e mai uman să iei de la gura omului vagabond şi să dai la un câine vagabond, dar e inuman să iei de la gura câinelui şi să le dai acestor oameni?!!!
De ce am amintit despre asta???
Pentru că am obosit să văd în preajma mea falşi iubitori de câini...oameni care improvizează cuşti şi locuri pentru câini prin faţa sau spatele blocurilor unde adună toţi câinii şi îi hrănesc şi distrug astfel spaţiul verde, micşorează spaţiul de joacă al copiilor şi periclitează sănătatea şi siguranţa celor care locuiesc în preajmă şi nu se gândesc că defapt aceste animale vor ajunge să apere acel teritoriu ca pe unul al lor, pentru că indiferent cât de mult închid ei ochii, câinii sunt la urma urmei animale cu instinct de apărare şi protejare a spaţiului în care sunt hrăniţi şi în care trăiesc!
Pentru că am obosit ca alţii să adune câinii ziua pe lângă ei, iar noaptea aceşti câini să defileze liberi prin preajma scărilor de bloc făcându-te să îţi fie teamă să mergi la cumpărături sau să vi de la servici, să mergi cu copilul în parc sau să te joci cu el prin preajma blocului.
Am obosit ca noaptea aceşti câini să înceapă să latre şi să urle la lună ore în şir când eu sunt obosită şi vreau să mă odihnesc. Nu mai amintesc perioada de înmulţire când te scot din minţi cu hărmălaia pe care o fac adunându-se în haite care îţi ridică părul în cap de teamă la gândul că poate va trebui să cobori cu vreo problemă şi vei fi nevoit să treci pe lângă ei.
Am locuit o perioadă în Focşani într-o zonă destul de întreţinută şi liniştită, dar...cu mulţi câini comunitari. Îmi amintesc cum un domn din blocul vecin îi aduna şi îi hrănea, iar ei noaptea se adunau sub balconul meu şi urlau toată noaptea.
Păi aşa să tot iubeşti câini, nu?
Cuţu-cuţu, papa-papa, dar noaptea ia du-te tu la vecina să o latri că aşa se cuvine!
Ba nu! Îi hrăneşti? Îi aduni?
Atunci, ia-ţi tu răspunderea pentru ei şi ziua şi noaptea. Îngrijeşte-i zi şi noapte, vaccinează-i, ocupă-te de dresajul lor şi iubeşte-i aşa cum iubeşte un stăpân responsabil un câine!
Câinele se iubeşte şi se întreţine cu normă întreagă nu cu jumătate de normă, iar asta o spune o stăpână de câine, o stăpână care şi-a iubit câinele enorm de mult, l-a îngrijit, l-a învăţat până să şi latre şi să muşte că habar nu avea că e câine!
I-a fost alături mereu, l-a dus la veterinar, l-a dus la plimbare, s-a jucat cu el şi nu l-a abandonat când a crescut şi a devenit o "pacoste".
Câinele meu a fost un ciobănesc caucazian, dar nu a muşcat niciodată pe nimeni, nu a rănit pe nimeni, nu l-am lăsat să se înmulţească cu orice câine vagabond doar ca să îi fie bine fără să mă gândesc la oameni şi la puii ce vor creşte prin gunoaie devenind pericole!
Dacă iubeşti un animal nu protestezi prosteşte ci te gândeşti la toţi factorii şi îţi asumi responsabilitatea până la capăt!
Câinii sunt animale frumoase, prietenoase, dar cei care au câini ştiu că uneori chiar şi cei mai blânzi pot acţiona din instinct şi pot fi periculoşi!
Câinii sunt deosebite animale de companie, dar înainte de asta ele sunt animale cu instinct de apărare şi protejare!
Câinii iubesc copii, dar uneori îi muşcă şi îi desfigurează fără vreun motiv anume, iar când acest fapt se întâmplă în cazul unui câine care are stăpân, stăpânul poate face închisoare...de ce ar fi altfel în cazul celor fără de stăpân?
Oricum, cu legi de protejare a animalelor sau fără astfel de legi, dragostea mea pentru câine se opreşte la siguranţa copilului meu!
Cum spuneam...când iubeşti un animal o faci deplin, cu tot sufletul şi nu cu jumătate de normă!
6 comentarii:
cu tot respectul, nu cred ca Romanica are, in prezent, posibilitati de a intretine aceste adaposturi.
eu iubesc animalele, cainii in special, acasa am doi!
se ridica o falsa problema,din cei 40.000 de caini, vor fi prinsi 10.000. consultati si bla,bla,bla...vreo 5000. nu cred ca se vor gasi 1000 de persoane care sa ia caini din adapost. restul, e clar, cheltuiala inutila! buei fratilor, noi n-avem bani pentru gradinite, pentru scoli, pntru spitale, pentru institutiile statului. si, exact precum chelul caruia ii lipseste tichia de margaritar, ne aruncam direct solutionarea problemei cainilor vagabonzi.
nu pozez intr-un dur, repet, iubesc cainii, dar, eutanasierea cainilor vagabonzi este prima si cea mai civilizata solutie. desi, si aici, costa medicamentul.
Dragă Cătă, tocmai ACEASTĂ problemă am ridicat-o eu în această postare...faptul că nu mi se pare corect să întreţinem atâtea animale părăsite de stăpâni inconstienţi în timp ce unii protestează şi se spală pe mâini!
Asociaţiile vor ca aceste canine să trăiască? Foarte bine! Să le strângă la ei, să caute soluţii pentru menajarea de spaţii şi atragerea fondurilor, iar asta să fie PARTICULAR! Aşa, cum face orice stăpân responsabil!
Dar nu, ei nu vor să bage din buzunarul propriu, nu investesc ci ne obligă pe noi să o facem, iar asta în timp ce economia noastră e pe butuci, iar copii noştri învaţă în şcoli degradate, oamenii săraci nu au mâncare sănătoasă la cantinele sociale, etc
Eu cred că de data asta se vor eutanasia mai mult de 5000, pentru că dacă nu vor lua măsuri imediate, îi vor mânca de vii în curând!
În ultima vreme au fost tot mai multe cazuri de tacuri ale acestor câini asupra oamenilor. Ultimele ştiri au venit din Craiova, unde am înţeles că haitele se ridică la câte 100 de câini!
Eu nici nu aş ieşi din casă de frică...sincer!
Eu cand eram copil stateam la o casa cu curte si aveam caine. Dimineata imi pazeam cainele sa nu iasa din curte ca mi-l lua hingherii si il tineau cateva zile dupa care daca nu te duceai sa-l scoti ti-l omora. Nimeni nu protesta si nu erau caini vagabonzi. Oare cum au ajuns asa de multi caini vagabonzi si cum s-a desfiintat serviciul de hingherit?
Acum ii sterilizeaza nu ii ucid si e mai civilizat, dar atunci dece se inmultesc mereu?
Cred că este o falsă problemă, aruncată presei şi populaţiei spre dezbatere. Nu mai dezbatem teme derizorii cum ar fi : şomajul, datoriile imense ale ţării, hoţiile la fel de imense ale guvernaţilor, etc...
Revenind la subiect : tatăl meu, Dumnezeu să-l odihnească, m-a învăţat că viaţa trebuie respectată,indiferent sub ce formă se manifestă ea.
Să învăţăm să respectăm animalele, să le îngrijim şi să nu le mai aruncăm pe străzi. Nimeni nu poate fi obligat să iubească un animăluţ, dar poate fi obligat să îl respecte, dacă cei 7 ani de-acasă n-au fost suficienţi...
Cher, serviciul de hingherit nu s-a desfiinţat, dar nu poate face nimic, uneori din cauza oamenilor care le sar în cap, iar alteori pentru că nu au spaţiu în centrele unde îi adună. În cazul de mai sus, îi duc undeva în afara oraşului, ir aceştia, după câtev zile se întorc. Simplu, nu?
Eu, tot rămân la ideea că oamenii sunt responsabili în mare măsură, iar asta pentru că îi culeg de pe drumuri, iar apoi îi abandonează, pentru că au acasă câini, îi lasă se înmulţească, iar apoi aruncă căţeluşii...
Şi, după ce au făcut aceste fapte, încep să îi hrănească şi să se bată cu pumnul în piept că ei iubesc animalele. Greşit!
A iubi înseamnă şi responsabilitatea pe care ţi-ai asumat-o asupra acelui suflet!
Matilda...eu, dacă mă crezi, nu calc nici măcar pe o gâză :). Când găsesc gâze sau paiangeni în casă îi iau delicat în palmă şi îi scot pe fereastră afară. Nu îmi permit să le omor.
Aici, am adus în discuţie iresponsabilitatea celor de sus care au lăsat să se ajungă într-o astfel de situaţie şi iresponsabilitatea oamenilor care încurajează înmulţirea acestor animale.
Eu iubesc câinii şi tare îmi doresc ca fiica mea să crească mai mare şi să îi dau şansa de a cunoaşte şi ea acest animal, dar nu sunt de acord să dau din buzunarul meu bani pentru a întreţine aceste animale, nu sunt de acord să nu am spaţii verzi în jurul blocurilor pentru că peste tot sunt câini, nu sunt e acord să nu pot duce fetiţa jos pentru că îmi e teamă să nu fie muşcată de câini, nu sunt de acord cu priveliştea groaznică şi total inestetică a cuştilor improvizate de oameni peste tot în spatele sau faţa blocurilor.
Şi, în principiu, nu sunt de acord cu cei care pretind că iubesc aceste animale, dar le aruncă puii în stradă, nu sunt de acord cu ideea de iubire fără responsabilitate, nu sunt de acord să îi tot lăsăm, să îi tot lăsăm, iar ei să se înmulţească şi mai mult.
Probabil această problemă a lor este sare în ochi pentru noi ca să uităm de salarii, pensii, şomaj, dar oricum am lua-o este totuşi o problemă reală pentru care ar trebui să se ia soluţii rapide şi corecte.
UE a impus nişte reguli în privinţa protecţiei animalelor, dar eu cred că nu poate să ne impună să le întreţinem din banii oamenilor, atâta vreme cât bugetul nostru este cum este. Poate Franţa, Italia, Anglia îşi permite să hrănească şi să întreţină aceste animale, dar să nu uităm că noi nu avem nici măcar "pibul" Botswanei!
Trimiteți un comentariu