1 septembrie 2012

m-am săturat, să ştii

 

m-am săturat, să ştii

m-am săturat să las cerul să măture pământul cu mine,
iar din păr să-mi cadă toate florile
să ajung cu mâinile până în fundul izvoarelor
să am palmele uscate
degetele reci

m-am săturat să plutesc pe nori de zăpadă albastră,
iar din mine să culegi gutui coapte
să mă afund în pieptul tău până la inimă
să nu simt vântul
atingându-mă

m-am săturat să mă vreau femeie ţie serilor lunatece,
iar tu să-mi culegi pământul pe dos
am să-ţi dau un preţ pentru mine într-o zi
să mă cumperi
fără ruşine

să mă sorbi încet până la ultimul strop de melancolie,
iar eu să-ţi picur de pe gene
să ajung cu palmele până la izvoarele inimii tale
să am palmele umede
degetele calde

m-am săturat să fiu acrobatul de circ sufletesc,
să execut salturi mortale prin mine
de sus în jos, de la dreapta la stânga tâmplelor
să mor şi să mă nasc
gândurilor tale

m-am săturat, să ştii... (de Sandrina-Ramona Ilie [Lady Allia ])

Un comentariu:

Crengu spunea...

Asa, domnita, zi-le tu, ca le zici atat, atat de bine!...