femeie

Cu ocazia zilei de 8 Martie, dedic această poezie tuturor femeilor din viaţa mea şi nu numai! 

Iubirea este emoţia în care ne-a învelit Ea, femeia şi ne-a crescut. Când am fost suficient de puternici, ne-a sărutat şi ne-a arătat cât de sus zboară păsările...nouă ne-a spus că aripile ne ajung mult mai departe de ale lor! 

Ea, a rămas jos, să ne vegheze umbra pe care soarele i-o împarte. Cândva, când zborul nostru se va fi împiedicat de un nor, ea va fi acolo...să ne arate iar şi iar cerul!

La Mulţi Ani, Femeie!

 

femeie

eşti născută din lut şi lacrimi

asemeni unui olar priceput

viaţa

te-a modelat zid şi iubire

în tine se opresc toate

prin sita

sufletului tău

doar binele şi fericirea o laşi

să se cearnă

către cei dragi

ţie îţi păstrezi

întotdeauna ce rămâne

nouă ne dai cerul

să creştem păsări

ţie îţi păstrezi pământul

şi pietrele

care te-au învăţtat să taci

ne-ai croşetat aripi

din vise,

viselor noastre

ale tale ţi le-ai uitat demult

sub perna unde

nici somnul nu-ţi doarme odihnit

de griji

eşti minune femeie

înainte ca tu însuţi să naşti minuni

mori de atâtea ori pentru noi

şi te naşti ca să ne poţi

duce de mână către izvorul puterii tale

să ne înveţi:

să umblăm,

să zambim,

să păsim drepţi,

să zburăm,

să trăim

ne dai peniţe, culori, hârtii,

iar după ce ne spui

ce să facem cu ele

ne laşi să ne scriem singuri

viaţa

femeie...am zburat sus

şi în fiecare vis

te-am luat şi pe tine - MAMĂ

să vezi cerul pe care m-ai învăţat să-l ating!

Publicată în 18 august 2008