nu ştiu dacă a fost o întâmplare sau aşa a trebuit să fie
în ziua aceea, munţii s-au deschis în două soarele a răsărit direct
din ochii tăi şi, aşa te-am cunoscut
într-o zi oarecare aici, pe pământ, în timp ce încercam să-mi dau norii
de pe ochi în jurul degetului fir de iarbă
ai ridicat mâna stângă fără să mă vezi şi ai cules o frunză
cădea încet din părul unei păduri cuibul acela era între palmele tale
treceau ape şi cocori albi
degeaba ţi-am rostit numele cu răsuflarea tăiată, vântul bătea în altă parte
ai ridicat din umeri şoapta mea nopţii
atunci, s-a întâmplat ceva ciudat luna a început să se învârtească,
stelele se învârteau şi ele, mai ales ele în timp ce tu le vedeai flori căzătoare
eu le vedeam ramuri puternice
ne-am întins fiecare după ele tu culegeai flori, eu mă întindeam să ating ramuri
în timp ce lumea ni s-a oprit în priviri
nu ştiu dacă a fost o întâmplare sau aşa a trebuit să fie
în noaptea aceea, munţii s-au deschis în două, pământul s-a oprit să cobor
direct în privirea ta
ai zâmbit lumea a redevenit vals în timp ce florile se aşezau încet pe ramuri
frunza aceea era între palmele tale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu