3 martie 2011

Gurmandia...

 

A fost odată ca şi niciodată o ţară pe nume Gurmandia. În Gurmandia, trăiau gurmandierii, nişte personaje foarte hazlii, mâncăcioase, spontane şi pline de imaginaţie. Ei făceau mâncare pentru a-i bucura pe care le călcau pragul caselor, dar şi pentru că le plăcea să guste din tot ceea ce făceau.
Ajutoarele gurmandierilor erau pe măsură fiinţe de poveste şi din poveşti, iar prepararea mâncării era o adevărată aventură!

De aceea, de azi, vă poftesc în Gurmandia, ţara unde toţi pot găti dacă beneficiază de imaginaţie şi dragoste faţă de gătit!

7 comentarii:

cherie spunea...

Smantana, masline, patrunjel si mai ce ?

Sandrina-Ramona Ilie ~ Lady Allia spunea...

Eu am pus doi ardei iuţi de la oţet :).

Nistor Ramona spunea...

măi Juji(Zsuzsi)!tu crezi că pleci în Gurmandia şi eu voi rămâne cu Ho în Seoul?
Na! nici vorbă! de pun odată piciorul în Gurmandia nu mă mai scoţi de acolo, crap de grasă... huuuu închipuieţi pe "Bentiţa neagră" cum fulecă în Gurmandia ca mărul acela ha ha haaaaaa... vai mor hi hi .....

Sandrina-Ramona Ilie ~ Lady Allia spunea...

Se poate? Cum să rămâi tu cu Ho, iar eu să plec??? Ţi-ar place ţie să ai "putere absolută" :))) asupra seulului, dar neahhh! Şi unde mai pui: doar eu să fac fundu mare? Nici gând! Şi voi doi să faceţi fundu de batoză nu doar eu! :P Aşa că, seara în Seul, ziua în Gurmandia şi vice-versa sau, ce ai spune de un restaurant "Gurmandia" :D!

Nistor Ramona spunea...

vai acel restauran ar fi ... nu spun nimic pt îmi fură cineva idea şi mă trezesc că nu va mai fi ceva inedit îţi voi spune când vom fi doar noi Cele trei femei în Seoul. He he hihiiii îl văd pe Ho cum e totot de cremă pe buze şi nu se abţine să nu mă sărute ha hahahahahaaaaa vai îmi curg lacrimile iar eu ca răzbunare îi aburesc ochelarii pentrucă m-a făcut de cremă hahahahaha....iai.

Sandrina-Ramona Ilie ~ Lady Allia spunea...

Ştii ce mă face fericită din toate astea? Entuziasmul tău, faptul că am ieşit din dezmorţire şi te văd, te ştiu zâmbind, visând :). Habar nu am cum, dar îţi promit că acest Ho va exista cu adevărat şi dacă va trebui să-l reinventez în toatlitate pentru tine! :)

Nistor Ramona spunea...

hâââââââââ!!!
În momentul de faţ nu pot să spun că am găsit pe acest Pământ un Ho ... care să mă înţeleagă din priviri şi să dea din cap NU! NICI PRIN GÂND SĂ NU-ŢI TREACĂ!!!, un Ho care să ştie cum să mă facă să zâmbesc în momentele de melancolie şi să mă inspire să ... să nu simt că aceea relaţie e o povoară pe care o car pe spate şi mă face să intru încet în cet în pământ, ci să fie un om care mă face să înfloresc că alături de el prind aripi ... un om care să fie înţelegător dar totuş perseverent, cinstit, sincer fără viclenii dar, foarte inteligent care se apropie de materiile umane şi nu de cele reale...un fel de Yushin sau bun şi Alchon nu mai atunci când mă uit în ochii lui căprui... să ştiu, să-mi simtă inimamea, sufletul meu că e cealaltă parte a sufletului meu care doreşte să trăiască experienţa vieţii cu mine. Nu doar mintea să ştie ci şi sufletul să simtă...lângă care să ştiu că ori ce ar fi şi dacă rămân cu gaci de pe mine pt că mi-a dus viaţa toate lucrurile pe apa sâmbetei voi ridica din umeri, mă voi uita în ochii lui şi voi zâmbi şi voi spune: "adă hârleţu să ne facem un buncăr"
Înţelegi?