cântă-mi de leagăn mamă

(Sursa foto: internet)

cerul şi-a închis toate bisericile pentru mine mamă
a devenit doar un drum bătrân şi istovit
norii par nişte grote în care ecoul rugilor are doar dus, fără întors
sufletul meu strigă, strigă,...strigă, dar nu se aude. e mut în el.
în tăcerea lui singurele sunete sunt doar întrebările ce-mi viscolesc în tâmple!
pe fruntea mea cresc griji şi dureri mamă, iar vulturii ţipă a dangăt în zborul lor rotund
azi alerg la tine ca şi cum drumul meu s-ar termina în faţa ta
îngenunchez şi-ţi strâng în pumni sânii ca şi atunci când îmi adăpai setea din suflet cântându-mi de leagăn
ei sunt altarul pe care buzele mele căutau viaţa

şi atunci
şi acum
şi strig:

- Ajută-mă mamă!!! Eşti ultima mea biserică şi doar cu fruntea pe mâinile tale
îl ştiu rosti frumos pe Dumnezeu când El stă întors într-o parte supărat...
şi-n timp ce mă înveţi din nou a vorbi şi a plânge...
cântă-mi de leagăn mamă.
cum ne mai durem noi amândouă MAMĂ...!