(Sursa foto: Generatia cu Cheia la Gat)
În graba lor, oamenii mari uită să dăruiască
mai departe celor mici adevăratele valori: iubirea, înţelegerea,
ascultarea, zâmbetul, seninătatea. Le umple viaţa de jucării de pluş,
dar uită să îi mai ţină pe genunchi, să modeleze alături de ei
plastilina, să coloreze lumea sau cerul în verde şi alte culori
copilăreşti. Le umple dulapurile de haine, de tehnologii, dar nu le
umple sufletul cu căldură. îi lasă să tânjească şi consideră că dacă
dăruiesc lucruri, acestea vor reuşi să compenseze iubirea, să o cumpere,
să o înlocuiască. Defapt nu o înlocuieşte. Aceste gesturi transformă
sufletele şi le modelează în oameni care mereu vor fi însetaţi după
atenţie, iubire sau din contră, vor deveni egoişti şi închişi. Speriaţi.
În graba lor, oamenii mari uită să transforme viaţa într-o poveste cu
tâlc, din care cei mici să înveţe mereu să rămână verticali şi buni,
chiar dacă drumurile ocolitoare sunt mai uşoare. Uită defapt că părinţii
sunt solul unde copilul lor creşte stejar peste lume şi în lume. Uită
că din ei îşi trag copiii seva. Astfel că în timp, stejarii vor
dispărea, se vor converti în arbori trecători, fără umbră celor cărora
le este prea cald sau sunt obosiţi, fără foşnete celor care vor să audă
un sunet de inimă, fără boabe d erouă celor însetaţi. În timp, unii vor
dispărea complet, asimilaţi fiind într-o lume în care nu se mai cunoaşte
copac de pădure! Şi, este păcat să pierdem fericirea şi privilegiul de a
creşte copaci frumoşi şi de a fi părinţi! Este cel mai frumos lucru care i
se poate întâmpla unui om!
2 comentarii:
Cel mai frumos si cel mai greu totodata! Pentru ca inveti sa fii parinte odata cu el, nu exista manuale, nu exista instructiuni.
Aşa este Domniţa mea scumpă..., dar ec bucurie avem când scriem în noi cele mai frumoase rânduri despre cum am devenit noi părinţi, iar ei oameni mari, drepţi şi frumoşi! Te sărut cu dor, dor, dorrrr!
Trimiteți un comentariu