Pământ...

mi-e atât de plină inima de tine
încât am învăţat să mă revărs încet aşteptând timpul
în care voi fi o câmpie, iar tu vei creşte peste tot
sau o albie, iar tu o apă care va curge peste tot sufletul meu
ca nimeni altul

mi-e atât de plină inima de tine
încât pot muri
tu,
tot acolo ai fi
Pământ...