(Sursa: internet)
aş putea construi oameni din gânduri
şi oraşe întregi din visele lor
ţări şi lumi,
dar nu aş putea modela niciodată
un suflet ca al tău
mi-ar scăpa mereu printre degete
ca şi un zâmbet de copil
prin lumi de poveşti
aş putea ridica o nouă Atlantidă
din visele mele ruinate
şi din lacrimi,
dar nu aş putea nici măcar din cuvinte
să te conturez aşa cum
sufletul meu
luându-ţi forma mi te-a dat redându-mă
întruna
întruna
ţie!
2 comentarii:
frumos scris, ca intotdeauna!
Iar tu, mereu aproape...
Trimiteți un comentariu