Aşa plutesc sufletele balerinilor deasupra lumii - Adrian Bogdan Cosmin

 Aşa plutesc sufletele balerinilor deasupra lumii, stelelor şi a tot ce este pământesc... — cu Adrian Bogdan Cosmin.

Când am ajuns la Cluj, nu mi-am dat seama cu adevărat de ceea ce voi vedea. Ştiam doar că va fi frumos. Ştiam doar că pe scena aceea vor urca nişte copii, nişte tineri extrem de talentaţi, printre care mă voi bucura de doi dintre copiii pe care eu îi iubesc. Când a intrat Cosmin pe scenă, am uitat să respir de atâtea emoţii şi am aflat că acolo, pe scena aceea, inima, sufletul, trupul...pot dansa toate odată şi fiecare separat! Am aflat că pe acea scenă, emoţiile sunt pe "inimă deschisă" şi la inimă deschisă. Am aflat că un balerin poate plânge, râde, iubi, muri, învia prin mimica fiecărui muşchi, prin fiecare gest, prin privire, prin expresia care pur şi simplu răzbate de acolo până în adâncul nostru. Am aflat că ei, balerinii îşi ascund tristeţea, fericirea, puterea, slăbiciunile în spatele dansului, iar atunci când dansează le dau drumul, iar ele, emoţiile zboară cuminţi. Despre Cosmin am ştiut că este un balerin extrem de talentat, de plin de dăruire, graţie, dar ceea ce el mi-a oferit pe scena din Cluj Napoca a fost mai mult de atât. A oferit...desăvârşirea! Prin el începe, continuă şi trăieşte baletul sufletului meu! Am plâns, m-am bucurat şi m-am simţit privilegiată. Ca părinte, te bucuri când vezi tineri atât de talentaţi, dar când eşti apropiat de ei şi îţi sunt precum propriul copil, te simţi binecuvântat, mândru şi fericit. Cosmin este doar prin el însuşi o minune a vieţii! Tot ce face el se numeşte...DAR şi HAR! Acolo, în acea sală, eu am învăţat să mor şi să înviu de nenumărate ori, să tresar, să mă cutremur şi să trăiesc ca niciodată! Nu ştiam despre mine că ştiu trăi aşa, că pot striga atât de tare, că pot amuţi pe loc şi pot strânge în mine atâtea, atâtea emoţii frumoase deodată! Îţi mulţumesc din suflet, copilul meu pentru tot ceeea ce eşti, pentru tot ceea ce ai dăruit tu acolo şi pentru că eşti atât, atât de excepţional şi deosebit! Te iubesc din toată inima mea... Dacă un copil se poate naşte cu inima, cu siguranţă, tu de axcolo te-ai născut pentru mine şi din mine...din INIMA MEA! Tot eşti acolo!

 

 

 

 

 

Cei 13 olimpici împreună cu Cosmin, sunt: Bogdan Cosmin Adrian, Răzvan Dumitrescu, Ştefan Goanţă, Bianca Gologan, Claudia Ioana Ignat, Cătălina Iliescu, Diana Georgia Ionescu, Alexandra Ianuş, Vladimir Răzvan Mareş, Florentina Munteanu, Claudia Niţă, Vladimir Staicu, Andreea Rusu.
Profesori: Carmen Chilea, Roxana Xenis-Oprea, Mihail Mîndruţiu şi Călin Hanţiu. 

Înainte de a ieşi, vreau să las câteva gânduri pentru cei care au nevoie să le poarte în inimile lor, aşa cum îi port eu pe ei...pe fiecare. Pentru cei care nu ştiu despre ce este vorba şi pentru cei care iubesc baletul.
Mulţi iubesc baletul. Mulţi merg la spectacole de balet, dar puţini ştiu cu adevărat ce se ascunde în spatele acelor păpuşi şi prinţi de porţelan care par desprinşi din cutiuţele muzicale de când eram copii. Cum ai putea ştii? Ei mereu ne zâmbesc şi ne dăruiesc graţia inimii lor. Ei mereu fac reverenţe pe vârfuri de suflet şi inimă, au feţele pline de strălucire, de seninătate. Ei nu se plâng. Niciodată. Au de multe ori genunchii făcuţi praf, degetele terminate, muşchii obosiţi, întinşi. Au dureri de spate, de cap, dar ei nu se plâng. Se retrag în linişte în câte un loc unde nu îi vede nimeni şi îşi masează picioarele, umerii, mâinile, picioarele. Îşi dau cu creme şi sprayuri. Trag în piept aer şi se ridică din nou zâmbind. Urcă pe scene şi fac totul...perfect! Nu contează nici măcar dacă genunchii au cedat sau muşchii s-au întins din nou la maxim şi durerea îi săgetează. Ei nu fac grimase. Ei nu se dau bătuţi. Nici nu observi în timpul dansului lacrima din colţul ochilor. Ei sunt...lebede cu adevărat! balerinii sunt lebede! De ce lebede? Pentru că ele cântă mereu înainte să moară şi atunci o fac cel mai frumos. Balerinii mor şi renasc de mii de ori într-un spectacol. Şi noi alături de ei. Strângem în inima noastră atât de multe emoţii încât nici nu clipim. Ni se face pielea de găină, nu mai respirăm, plângem şi zâmbim. Trăim privilegiul de a fi compleţi şi completaţi. De a fi resuscitaţi precum greierii uitaţi în zăpadă. Ei, ne încălzesc sufletele şi ne bucură. Iar noi, la sfârşit, aplaudăm cu emoţie, frenezie şi puitem spune măcar: Bravoooo! Iar ei uită tot atunci! Ştiu că durerea a meritat. Ştiu că deşi se rup în mii de bucăţi, mereu se vor aduna atunci şi vor sta aşa...dezbrăcaţi de toate emoţiile şi sentimentele lor în faţa noastră...la scenă deschisă de la suflet spre suflete! dacă ai să le vorbeşti de sacrificii şi renunţări, ei balerini nu vor recunoaşte niciodată aceste cuvinte. Ei cunosc doar...dăruire, implicare, dragoste, muncă, vise, balet... Pentru ei, baletul este viaţa lor! Oricâte culori are viaţa şi în oricâte culori am vedea-o noi, pentru ei, baletule xistă în fiecare culoare!

"Baletul nu este doar o formă de manifestare prin dans! Baletul nu este doar artă! Baletul se întâmplă atunci, când sufletul stă pe vârfuri în faţa noastră şi face reverenţe cu aripi de lebădă! Baletul este cea mai pură formă a frumuseţii şi excelenţei, dar în acelaşi timp este un ţipăt constant al inimii! Fiecare spectacol de balet este un ultim cânt de lebădă al balerinului! Ei se nasc şi mor cu fiecare cânt pe care îl îngroapă în inimile noastre! Apoi, renasc pentru a oferi din nou! - Ramona-Sandrina~Lady Allia"

Vă mulţumesc din suflet, artişti balerini...pentru fiecare emoţie pe care reuşiţi să o împărţiţi şi să ne-o dăruiţi atât, atât de frumos!