(Sursa foto: internet)
Eu când iubesc sau sunt rănită sunt asemeni unui mormânt. Îngrop în mine totul. Uneori doar, mai revărs pe afară asemeni unor arbuşti...crengi de muguri prin care chem lumina sau privesc cerul. Să nu uit! Să nu uit cum mor. Şi cum trăiesc. Vie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu