un cântec fără sfârşit

 (Sursa: internet)

într-o zi banală, aproape ca oricare alta mi-ai deschis pieptul
în două cu inima ta şi-ai intrat
fără să baţi la uşă,
doar ai intrat...ca şi cum acolo ai fi locuit o viaţă întreagă
sau o viaţă de alte vieţi,
iar eu, stăteam

doar atât
stăteam

apoi, sângele meu a început să curgă în toate sensurile
pe umeri mi s-au deschis petale
de aripi fără cusur,
lacrimile erau valuri blânde la marginea câmpiilor
unde macii adormeau pe obraji
sub vocea ta

doar atât
vocea ta

m-am ridicat în picioare, iar paşii noştri aveau acelaşi ritm
chiar şi zborul părea la fel
sub acelaşi senin,
iar tu îmi băteai în piept ca în melodia aceea pe care o tac
scoică la suflet mereu timpului
când tu nu mai ai

nici măcar un refren
scurt

într-o zi banală, aproape ca oricare alta mi-ai deschis pieptul
în două cu inima ta şi-ai ieşit
fără să-mi închizi inima cu inima ta,
doar ai ieşit...ca şi cum acolo ai fi murit o viaţă întreagă
sau o viaţă de alte vieţi,
iar eu, sângeram

doar atât
sângeram

în timp ce scoica aceea...te va cânta tuturor vieţilor mele
ca pe un cântec
fără sfârşit